română | русский | english

Autor: Elena Baban Gradul: doctor în biologie Specialitatea:  03.00.09 - Entomologie Anul: 2006 Conducător ştiinţific: Zaharia Neculiseanu doctor habilitat, profesor cercetător Consultant ştiinţific: Ion Toderaş doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Zoologie Instituţia:

Statut Teza a fost susţinută pe 5 mai 2006 în CSS şi aprobată de CNAA pe 29 iunie 2006 Autoreferat – 0.30 Mb / în română Teza CZU 595.76:3.12:4:8.11-155 9.95 Mb / în română 136 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

Lucrarea de faţă este consacrată cercetării stării actuale a faunei şi diversităţii coleopterelor din ecosistemele forestiere ale Podişului Moldovei Centrale, spectrului trofic, răspândirii geografice, coleopterelor saproxilice din pădurile seculare şi importanţa lor practică.

În rezultatul cercetărilor efectuate în perioada anilor 2002-2005, pe teritoriul Podişului Mjoldovei Centrale au fost evidenţiate 414 specii ce aparţin la 140 genuri, 66 triburi, 22 subfamilii şi 6 familii. Taxonii: familia Rhysodidae, genurile Rhysodes Dalman, Cucujus Muller, Silvanus Latreille şi 8 specii sunt noi pentru fauna Republicii Moldova, 20 specii sunt rare şi ameninţate cu dispariţia, dintre care 5 specii au fost incluse în ediţia a II-a a Cărţii Roşii a Republicii Moldova, iar speciile Cerambyx cerdo L., şi Cucujus cinnaberinus (Scop.) sunt incluse în anexa II a Convenţiei Berna.

Au fost identificate elemente zoogeografice predominante, provenienţa şi căile de constituire a faunei actuale a coleopterelor din teritoriul cercetat. Entomocenozele coleopterelor din ecosistemele forestiere ale Podişului Moldovei centrale sunt formate din specii ce aparţin la 12 grupe zoogeografice: cosmopolite (2 specii), holarctice (14), transpalearctice (68), vestpalearctice (34), eurosiberiene (87), europene (80), eurocaucaziene (33), euroasiatice (13), euromediteraneene (34), mediteraneene (36), ponticostepicole (9) şi pontice (4). Nucleul faunei coleopterelor investigate este format preponedernt din elementele eurosiberiene, europene şi transpalearctice. După regimul trofic preferenţial, majoritatea coleopterelor o constituie grupa fitofagilor, ce constituie 40% din totalul speciilor cunoscute, fiind urmate de zoofagi (36%). Coprofagii constituie 11%, mixofagii – 9% şi necrofagii – 4%.

Totodată a fost efectuată analiza structurii şi dinamicii cenozelor de coleoptere din 8 tipuri de pădure cu esenţe foioase ale Podişului Moldovei Centrale. S-a demonstrat cu se schimbă valoarea indicilor ecologici (indicele de diversitate Shannon, Simpson, echitabilitatea) în decursul întregii perioade de vegetaţie ale anilor 2001-2005.

Din analiza valorilor indicelui calculat raportate la tipurile de pădure cercetate rezultă următoarele: cea mai mare valoare a indicelui de diversitate Shannon (Ish) s-a înregistrat în pădurea de carpen cu amestec de stejar pedunculat şi tei (1,242) şi în pădurea de stejar pedunculat (1,181), în timp ce diversitatea reală cu valorile cele mai mici s-a înregistrat în pădurea de gorun cu amestec de carpen (0,975) şi pădurea de fag (0,948).

Pentru prima dată, în baza speciilor saproxilice indicatori au fost selectate ca păduri de importanţă europeană 7 tipuri de pădure (62,8 ha): pădure de gorun cu amestec de carpen (6,7 ha), pădure de gorun cu amestec de tei-frasin (8,4 ha), pădure de fag (6,8 ha), pădure de stejar pedunculat cu amestec de gorun (3,2 ha), pădure de gorun (25,1 ha), pădure de carpen cu amestec de stejar pedunculat şi tei (7,8 ha), pădure de stejar pedunculat (4,8 ha) şi elaborate recomandări privind protecţia şi conservarea lor pe teritoriul Republicii Moldova.

Datele obţinute vor fi de un real folos pentru cunoaşterea faunei şi a diversităţii coleopterelor din ecosistemele forestiere de pe teritoriul Republicii Moldova, ceea ce este în corespundere cu Planul de Acţiuni al Strategiei naţionale de conservare a biodiversităţii, cât şi în soluţionarea problemelor de Monitoring şi Cadastru al Lumii animale din Republica Moldova.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Leonid Voloşciuc
  doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică al AŞM
• Asea Timus
  doctor habilitat

 Teze

[...] Acte Normative