Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2006 / mai /

Diversitatea coleopterelor (coleoptera: carabidae, silphidae, scarabaeidae, cerambycidae) din ecosistemele forestiere ale podişului Moldovei centrale


Autor: Elena Baban
Gradul:doctor în biologie
Specialitatea: 03.00.09 - Entomologie
Anul:2006
Conducător ştiinţific: Zaharia Neculiseanu
doctor habilitat
Consultant ştiinţific: Ion Toderaş
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Zoologie al AŞM
Instituţia:

Statut

Teza a fost susţinută pe 5 mai 2006 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 29 iunie 2006

Autoreferat

Adobe PDF document0.30 Mb / în română

Teza

CZU 595.76:3.12:4:8.11-155

Adobe PDF document 9.95 Mb / în română
136 pagini


Cuvinte Cheie

biodiversitate, coleoptere, spectrul trofic, faună, zoogeografie, ecologie, entomofag, insectă saproxilică

Adnotare

Lucrarea de faţă este consacrată cercetării stării actuale a faunei şi diversităţii coleopterelor din ecosistemele forestiere ale Podişului Moldovei Centrale, spectrului trofic, răspândirii geografice, coleopterelor saproxilice din pădurile seculare şi importanţa lor practică.

În rezultatul cercetărilor efectuate în perioada anilor 2002-2005, pe teritoriul Podişului Mjoldovei Centrale au fost evidenţiate 414 specii ce aparţin la 140 genuri, 66 triburi, 22 subfamilii şi 6 familii. Taxonii: familia Rhysodidae, genurile Rhysodes Dalman, Cucujus Muller, Silvanus Latreille şi 8 specii sunt noi pentru fauna Republicii Moldova, 20 specii sunt rare şi ameninţate cu dispariţia, dintre care 5 specii au fost incluse în ediţia a II-a a Cărţii Roşii a Republicii Moldova, iar speciile Cerambyx cerdo L., şi Cucujus cinnaberinus (Scop.) sunt incluse în anexa II a Convenţiei Berna.

Au fost identificate elemente zoogeografice predominante, provenienţa şi căile de constituire a faunei actuale a coleopterelor din teritoriul cercetat. Entomocenozele coleopterelor din ecosistemele forestiere ale Podişului Moldovei centrale sunt formate din specii ce aparţin la 12 grupe zoogeografice: cosmopolite (2 specii), holarctice (14), transpalearctice (68), vestpalearctice (34), eurosiberiene (87), europene (80), eurocaucaziene (33), euroasiatice (13), euromediteraneene (34), mediteraneene (36), ponticostepicole (9) şi pontice (4). Nucleul faunei coleopterelor investigate este format preponedernt din elementele eurosiberiene, europene şi transpalearctice. După regimul trofic preferenţial, majoritatea coleopterelor o constituie grupa fitofagilor, ce constituie 40% din totalul speciilor cunoscute, fiind urmate de zoofagi (36%). Coprofagii constituie 11%, mixofagii – 9% şi necrofagii – 4%.

Totodată a fost efectuată analiza structurii şi dinamicii cenozelor de coleoptere din 8 tipuri de pădure cu esenţe foioase ale Podişului Moldovei Centrale. S-a demonstrat cu se schimbă valoarea indicilor ecologici (indicele de diversitate Shannon, Simpson, echitabilitatea) în decursul întregii perioade de vegetaţie ale anilor 2001-2005.

Din analiza valorilor indicelui calculat raportate la tipurile de pădure cercetate rezultă următoarele: cea mai mare valoare a indicelui de diversitate Shannon (Ish) s-a înregistrat în pădurea de carpen cu amestec de stejar pedunculat şi tei (1,242) şi în pădurea de stejar pedunculat (1,181), în timp ce diversitatea reală cu valorile cele mai mici s-a înregistrat în pădurea de gorun cu amestec de carpen (0,975) şi pădurea de fag (0,948).

Pentru prima dată, în baza speciilor saproxilice indicatori au fost selectate ca păduri de importanţă europeană 7 tipuri de pădure (62,8 ha): pădure de gorun cu amestec de carpen (6,7 ha), pădure de gorun cu amestec de tei-frasin (8,4 ha), pădure de fag (6,8 ha), pădure de stejar pedunculat cu amestec de gorun (3,2 ha), pădure de gorun (25,1 ha), pădure de carpen cu amestec de stejar pedunculat şi tei (7,8 ha), pădure de stejar pedunculat (4,8 ha) şi elaborate recomandări privind protecţia şi conservarea lor pe teritoriul Republicii Moldova.

Datele obţinute vor fi de un real folos pentru cunoaşterea faunei şi a diversităţii coleopterelor din ecosistemele forestiere de pe teritoriul Republicii Moldova, ceea ce este în corespundere cu Planul de Acţiuni al Strategiei naţionale de conservare a biodiversităţii, cât şi în soluţionarea problemelor de Monitoring şi Cadastru al Lumii animale din Republica Moldova.

Cuprins


CAPITOLUL I. Istoricul studierii coleopterelor din ecosistemele forestiere

CAPITOLUL II. Caracterizarea staţiilor investigate

CAPITOLUL III. Material şi metode de cercetare

  • 3.1. Metode de colectare
  • 3.2. Metode de preparare, fixare şi determinare a materialului
  • 3.3. Metode de identificare şi selectare a pădurilor seculare de importanţă europeană
  • 3.4. Metode de prelucrare analitică şi sintetică a datelor

CAPITOLUL IV. Caracterizarea ecologo-faunistică a coleopterelor din ecosistemele forestiere
  • 4.1. Componenţa specifică
  • 4.2. Caracteristica trofică
  • 4.3. Răspândirea geografică

CAPITOLUL V. Analiza comunităţilor de coleoptere din padurile cu esenţe foioase
  • 5.1. Pădure de stejar pedunculat
  • 5.2. Pădure de carpen cu amestec de stejar pedunculat şi tei
  • 5.3. Pădure de gorun cu amestec de carpen
  • 5.4. Pădure de gorun cu amestec de tei-frasin
  • 5.5. Pădure de gorun cu amestec de fag
  • 5.6. Pădure de stejar pedunculat cu amestec de gorun
  • 5.7. Pădure de gorun
  • 5.8. Pădure de fag

CAPITOLUL VI. Coleopterele saproxilice indicatori ai pădurilor de importanţă europeană

CAPITOLUL VII. Importanţa practică a coleopterelor din ecosistemele forestiere