Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2006 / mai /

Fenomenul reduplicării în limba română


Autor: Larisa Gurău
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.02.01 - Limba română
Anul:2006
Conducător ştiinţific: Gheorghe Rusnac
doctor, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 12 mai 2006 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 29 iunie 2006

Autoreferat

Adobe PDF document0.26 Mb / în română

Teza

CZU .135.1 (043.2)

Adobe PDF document 0.82 Mb / în română
185 pagini


Adnotare

Teza de doctor în filologie „Fenomenul reduplicării în limba română” a avut ca obiect de cercetare reduplicarea, examinată într-o dublă ipostază: reduplicarea intervocă şi reduplicarea intravocă, cele două tipuri ale fenomenului vizat atestînd multiple varietăţi.

În lucrare, pe lîngă clasificările de rigoare făcute, au fost puse în discuţie problemele teoretice adiacente: raportul creativitate - limbaj, reduplicarea ca factor creativ – expresiv, caracterul motivat / non-motivat al semnului lingvistic, simbolismul fonetic drept manifestare a motivării externe.

Scopul cercetării a rezidat în comentariul multiaspectual al reduplicării, privită prin prisma creativităţii şi a expresivităţii. Cu toate sursele sporadice consacrate fenomenului analizat, au fost explorate destul de multe izvoare bibliografice vizînd problema studiată.

Reduplicarea a fost interpretată în calitate de repetiţie fonică sau fonosemantică, acordîndu-i-se statut de procedeu de formare a cuvintelor noi, ce cuprinde un microsistem productiv. Capacitatea anumitor secvenţe de a putea fi utilizate în mod recursiv şi iterativ explică prezenţa fenomenului de reduplicare în limbă.

Reduplicarea a fost tratată şi ca mijloc activ de îmbogăţire a limbii, înglobînd, în bună parte, cuvintele imitative. O confirmă exemplele selectate nu doar din dicţionare, ci şi cele din numeroase surse de folclor, unde reduplicarea intervocă apare abundent.

Mecanismul reduplicării nu este simplu: dimpotrivă, acesta cuprinde, în principiu, trei etape – acumularea, sesizarea elementelor creative în limbă; căutarea insistentă a reprezentărilor grafice a celor trăite şi sesizate (tehnica de verbalizare a reprezentărilor); formarea unui nou semn lingvistic.

Nici particularităţile fenomenului în cauză nu sînt trecute cu vederea, fiind vorba de caracterul universal al reduplicării, de prezenţa unei gramatici generative, care constă într-un număr relativ mic de reguli capabile de a crea un număr considerabil de forme noi.

În lucrare s-a încercat a elucida multiplele manifestări ale reduplicării care, după cum se ştie, dezvăluie implicaţii profunde şi în structura gramaticală a diverselor idiomuri, constituind un mijloc productiv de redare a sensurilor gramaticale. În română reduplicarea este, cu precădere, un fenomen fonosemantic.

Ca rezultat al cercetării acestui fenomen lingvistic, s-au făcut unele recomandări etimologice, s-a explicat mecanismul derivaţional al reduplicării, precum şi natura reduplicativă a unor secvenţe fonice, s-a ajuns la anumite concluzii ce pot fi aplicate în procesul de predare a limbii române (formarea cuvintelor, determinarea etimologiei, unele aspecte ale stilisticii) atît în liceu, cît şi în instituţiile de învăţămînt superior. Lucrarea furnizează un bogat material pentru întocmirea unor cursuri lingvistice speciale.

Cercetările ştiinţifice în cauză sunt, de asemenea, utile pentru investigaţiile de ordin fonetic, morfologic, structural, etimologic etc.

Cuprins


CAPITOLUL I. Reduplicarea ca fenomen lingvistic
  • 1. Raportul limbaj–creativitate
  • 2. Reduplicarea ca factor creativ-expresiv1
  • 3. Fenomenul reduplicării şi implicaţiile lui în limbaj

CAPITOLUL II. Reduplicarea intravocă
  • 1. Simbolismul fonetic şi fenomenul reduplicării
  • 2. Reduplicarea vocalică
  • 3. Reduplicarea consonantică
  • 4. Reduplicarea complexă
  • 5. Tranşe afixale reduplicative

CAPITOLUL III. Reduplicarea intervocă
  • 1.Funcţiile reduplicării intervoce
  • 2. Reduplicarea intervocă totală
  • 3. Reduplicarea intervocă parţială