Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2006 / iunie /

Particularităţi farmacologice ale enterosorbentului carbosem


Autor: Ludmila Baxan
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.25 - Farmacologie, farmacologie clinică
Anul:2006
Conducător ştiinţific: Victor Ghicavîi
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Consultant ştiinţific: Valentin Gudumac
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 19 iunie 2006 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 28 septembrie 2006

Autoreferat

Adobe PDF document0.44 Mb / în română

Teza

CZU 615.246.2+615.099.08+615.038

Adobe PDF document 6.68 Mb / în română
145 pagini


Cuvinte Cheie

carbosem, cărbune activat, enterosorbţie, proprietăţi sorbtive in vitro, toxicitate acută, influenţa asupra homeostazei, peritonită experimentală, tratamentul complex al intoxicaţiilor medicamentoase, hepatitelor cronice, pancreatitelor cronice, enterocolitelor cronice, urticariei

Adnotare

Sunt prezentate rezultatele studiului complex al capacităţii sorbtive a noului enterosorbent pe bază de seminţe de struguri „carbosem”.

Studiile efectuate au demonstrat că noul sorbent are un diapazon larg al activităţii sorbtive.

Carbosemul în studiile in vitro a manifestat o activitate moderată de sorbţie faţă de uree, o capacitate sorbtivă înaltă faţă de glucoză şi bilirubină şi activitate sorbtivă maximă faţă de creatinină.

In vivo, determinând toxicitatea acută a preparatului carbosem, s-a demonstrat că din cauza toxicităţii joase a preparatului doza letală nu poate fi stabilită.

În cadrul studiului influenţei enterosorbentului carbosem asupra parametrilor hemoleuco-gramei şi indicilor biochimici ai sângelui la şobolani s-a determinat că administrarea timp de două săptămâni a preparatului nu produce modificări semnificative ale indicilor sanguini studiaţi.

După capacitatea protectoare a carbosemului în intoxicaţii studiile efectuate au demonstrat că în intoxicaţiile cu fenobarbital şi cafeină preparatul studiat a redus letalitatea animalelor de laborator cu 80%, în intoxicaţia cu difenhidramină – cu 70%, cu clorpromazină – cu 30%. După administrarea dozei letale de paracetamol (DL50) toate animalele cărora în prealabil li s-a administrat carbosem au supravieţuit.

Administrarea carbosemului în doză unică în peritonita experimentală ameliorează evoluţia clinică a patologiei şi micşorează nivelul endotoxemiei, ce se manifestă prin reducerea leucocitelor, mezomoleculelor, corpilor necrotici.

Includerea carbosemului în tratamentul complex al afecţiunilor cronice ale tractului gastro-intestinal, urticariei generalizate şi intoxicaţiilor medicamentoase a condus la un regres mai rapid al manifestărilor clinice fără reacţii adverse.

Rezumând studiul efectuat, putem conchide că carbosemul este un nou sorbent, care manifestă o capacitate sorbtivă înaltă faţă de un şir de substanţe endogene şi exogene şi poate fi utilizat în calitate de enterosorbent în practica medicală. După capacitatea de sorbţie în unele aspecte carbosemul depăşeşte cărbunele medicinal. Datele prezentate despre studiul carbosemului permit de a-l recomanda în calitate de enterosorbent în tratamentul complex al intoxicaţiilor medicamentoase, în boli infecţioase, infecţii chirurgicale acute şi alte maladii cu dereglări ale funcţiei tractului gastro-intestinal, ficatului, rinichilor şi proceselor metabolice

Cuprins


CAPITOLUL I Enterosorbţia – caracteristica generală, importanţa şi necesitatea ei în practica medicală (reviul literaturii)
  • 1.1. Substanţele adsorbante – caracteristica generală
  • 1.2. Principiile de acţiune ale enterosorbţiei
  • 1.3. Utilizarea clinică a enterosorbenţilor

CAPITOLUL II Materiale şi metode de cercetare
  • 2.1. Metodele de studiu ale proprietăţilor de sorbţie ale carbosemului in vitro
  • 2.2. Metoda de studiu a toxicităţii acute a carbosemului
  • 2.3. Metoda modelării intoxicaţiilor medicamentoase
  • 2.4. Metodele cercetării unor indici sanguini
  • 2.5. Modelarea peritonitei
  • 2.6. Metodele de prelucrare statistică a rezultatelor

CAPITOLUL III Proprietăţile de sorbţie ale carbosemului in vitro şi nivelurile toxicităţii acute ale sorbentului
  • 3.1. Proprietăţile de sorbţie ale carbosemului in vitro
  • 3.2. Analiza rezultatelor toxicităţii acute a carbosemului

CAPITOLUL IV Influenţa enterosorbţiei cu carbosem asupra unor indici sanguini
  • 4.1. Modificările hemoleucogramei la efectuarea enterosorbţiei cu carbosem
  • 4.2. Modificările unor indici biochimici ai sângelui la efectuarea enterosorbţiei cu carbosem

CAPITOLUL V Proprietăţile protectoare ale carbosemului
  • 5.1. Proprietăţile de sorbţie ale carbosemului în intoxicaţiile cu substanţe medicamentoase
  • 5.2. Eficacitatea enterosorbţiei cu carbosem în peritonita experimentală

CAPITOLUL VI Unele aspecte de utilizare clinică a carbosemului
  • 6.1. Eficacitatea clinică a enterosorbentului carbosem în tratamentul complex al hepatitelor cronice
  • 6.2. Eficacitatea clinică a enterosorbentului carbosem în tratamentul complex al afecţiunilor cronice ale tractului gastro-intestinal
  • 6.3. Eficacitatea clinică a enterosorbentului carbosem în tratamentul urticariei generalizate
  • 6.4 Eficacitatea clinică a enterosorbentului carbosem în tratamentul intoxicaţiilor cu difenhidramină

CAPITOLUL VII Sinteza rezultatelor obţinute