Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2006 / iunie /

Interrelaţii dintre factorii vasomotrici locali şi rolul lor în reglarea tonusului vascular


Autor: Mihail Todiraş
Gradul:doctor habilitat în medicină
Specialitatea: 14.00.25 - Farmacologie, farmacologie clinică
Anul:2006
Consultant ştiinţific: Victor Ghicavîi
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 20 iunie 2006 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 28 septembrie 2006

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.46 Mb / în română

Teza

CZU 612.731.15:615.038

Adobe PDF document 1.44 Mb / în română
224 pagini

Cuvinte Cheie

endoteliul, oxidul nitric, inhibitorii sintetazei oxidului nitric, sistemul renin-angiotensină, miomul uterin, artera uterină, Izoturonul, Difeturul

Adnotare

Studiul s-a bazat pe elucidarea relaţiilor dintre nivelul oxidului nitric şi sistemele de bază implicate în menţinerea tonusului vascular, fiind studiate cu precădere efectele vasotrope ale derivaţilor izotioureici şi alchilizotioureici Izoturon şi Difetur, remedii autohtone din categoria inhibitorilor NOS, în reactivitatea vasculară la stimulii adrenergici, colinergici, serotoninergici, angiotensinergici, kininergici şi endotelinici.

Comportamentul vascular in vitro, a fost studiat în baia de organ izolat pe inele de aortă, artere carotide şi femurale de la şobolani şi pe fragmente din arterele uterine prelevate de la paciente operate pentru miom uterin. Manifestările indicilor hemodinamici centrali la şobolani transgenici cu gena kalikreinei tisulare umane şi la şoarecii lipsiţi de genele responsabile de expresia receptorilor kininergici B1 şi B2 au fost evaluate prin cateterizarea arterei femurale. Parametrii fluxului sanguin în artera uterina la paciente cu miom uterin au fost apreciate prin metoda Doppler-USG.

Surplusul de monoxid de azot, obţinut prin tratarea mediului de perfuzie cu donatori de NO, a redus semnificativ răspunsul vasoconstrictor al adrenomimeticelor neselective şi α1- selective, serotoninei, endotelinei-1, Ang I şi II, iar dezendotelizarea sau utilizarea inhibitorilor NOS, din contra, le-a potenţat. Inhibitorii NOS au redus considerabil reactivitatea vasculară la acţiunea M-colinomimeticelor, iar Izoturonul şi Difeturul au demonstrat abilitate net superioară în comparaţie cu L-NAME.

La şobolanii transgenici cu hiperexpresia genei kalikreinei tisulare umane a sporit conversia Ang I pe traseul alternativ EC, acţiune contracarată de utilizarea concomitentă a inhibitorilor EC cu inhibitorii neselectivi ai metaloproteazelor. La aceşti şobolani cu ajutorul antagoniştilor specifici ai receptorilor B2 şi B1 a fost demonstrat rolul situsurilor kinininergice în conversia Ang I şi în reactivitatea vasculară la Ang II. Pe de altă parte, animalele lipsite de genele receptorilor kininergici au fost protejate de dezvoltarea hipotensiunii induse de starea toxico-septică.

Regional, în artera uterină la pacientele cu miom uterin, fluxul sanguin s-a mărit concomitent cu dinamica creşterii miomului, iar in vitro, pe fragmente de artera uterina a scăzut răspunsul vasoconstrictor la aplicarea stimulilor adrenergici, serotoninergici şi angiotensinergici, la fel, odată cu dezvoltarea tumorii. In vitro, Izoturonul a augmentat reactivitatea vasculară la noradrenalină, serotonină si angiotensină II, iar in vivo, plasat sub formă de supozitoare vaginale (Izoturon 100 mg), a redus considerabil valorile fluxului sanguin în artera uterina, a condus la stoparea hemoragiilor uterine patologice în 87,8% cazuri şi a anihilat sindromul algic la toate pacientele.

Valoarea practică de perspectivă a datelor obţinute s-ar impune prin perfectarea strategiei terapeutice de modulare a tulburărilor circulatorii regionale şi sistemice asociate de aport crescut de monoxid de azot şi hiporeactivitate la agenţi vasoconstrictori.

Cuprins


CAPITOLUL I. Rolul factorilor vasomotrici în menţinerea homeostaziei circulatorii ( revista literaturii)
  • 1.1. Rolul endoteliului în homeostazia circulatorie
  • 1.2. Importanţa monoxidului de azot în menţinerea tonusului vascular
  • 1.3. Rolul endotelinelor în controlul tonusului vascular
  • 1.4. Aportul serotoninei în controlul homeostaziei vasculare
  • 1.5. Contribuţia sistemului renină-angiotensină în modularea motricităţii vasculare
  • 1.6. Rolul sistemului kininogen-kinine în controlul funcţiilor cardiovasculare
  • 1.7. Controlul vegetativ al tonusului vascular
  • 1.7.1. Medierea α-adrenergică în dirijarea tonusului vascular
  • 1.7.2. Controlul colinergic al tonusului vascular
  • 1.8. Unele particularităţi ale modificării fluxului sanguin regional în miomul uterin

CAPITOLUL II. Materialele şi metodele investigaţionale aplicate
  • 2.1. Animale de laborator
  • 2.2. Studiul reactivităţii vasculare in vitro
  • 2.3. Monitorizarea indicilor hemodinamici in vivo
  • 2.4. Remediile medicamentoase şi substanţele folosite în studiu
  • 2.5. Evaluarea parametrilor fluxului sanguin regional în artera uterina
  • 2.6. Metoda utilizării supozitoarelor vaginale cu Izoturon în tratamentul hemoragiilor uterine patologice la pacientele cu miom uterin
  • 2.7. Metoda prelucrării statistice a rezultatelor

CAPITOLUL III. Contribuţii la stabilirea rolului endoteliului vascular şi a monoxidului de azot în promovarea reactivităţii adrenergice şi colinergice
  • 3.1. Investigarea efectelor vasoconstrictoare ale remediilor adrenergice în dependenţă de starea funcţională a endoteliului vascular, excesul sau deficitul de NO
  • 3.1.1. Estimarea aportului endoteliului şi a NO în acţiunea vasoconstrictoare a adrenomimeticelor neselectiv şi a α1-selectiv
  • 3.1.2. Testarea influenţei endoteliului şi a nivelului de NO în reactivitatea vasculară α2 adrenergică
  • 3.1.3. Aprecierea acţiunii Izoturonului în promovarea efectelor α-adrenergice în prezenţa remediilor cu proprietăţi α-adrenolitice
  • 3.2. Evaluarea reactivităţii vasculare colinergice în condiţiile deficitului sau surplusului de NO

CAPITOLUL IV. Evaluarea aportului endoteliului vascular şi a nivelului de monoxid de azot în acţiunea vasoconstrictoare a angiotensinei I şi II, endotelinei-1 şi serotoninei
  • 4.1. Aprecierea rolului endoteliului vascular şi a NO în promovarea vasoconstricţiei angiotensinice
  • 4.1.1. Stabilirea importanţei stării funcţionale a endoteliului vascular, deficitului sau excesului de NO în acţiunea vasoconstrictoare a angiotensinei II
  • 4.1.2. Cercetarea aportului endoteliului vascular, deficitului sau excesului de NO în vasoconstricţia indusă de angiotensina I
  • 4.2. Evaluarea acţiunii vasoconstrictoare a endotelinei-1 în dependenţă de starea funcţională a endoteliului vascular, surplusul sau deficitul de NO
  • 4.3. Testarea efectelor vasoconstrictoare ale serotoninei la nivelul aortei şi arterei carotide în dependenţă de starea funcţională a endoteliului, surplusul sau deficitul de NO

CAPITOLUL V. Evaluarea implicaţiilor sistemului kininogen-kalikreină-kinină în menţinerea homeostaziei circulatorii
  • 5.1. Studierea manifestărilor condiţionate de hiperexpresia genei kalikreinei tisulare în acţiunea angiotensinelor
  • 5.1.1. Stabilirea particularităţilor răspunsului vascular in vitro la angiotensine în condiţiile hipersecreţiei kalikreinei tisulare
  • 5.1.2. Aprecierea modificărilor răspunsului hemodinamic in vivo la angiotensine în condiţiile hipersecreţiei kalikreinei tisulare
  • 5.2. Estimarea rolului receptorilor kininici în promovarea hipotensiunii induse de endotoxemie

CAPITOLUL VI. Estimarea modificărilor fluxului sanguin şi a reactivităţii vasculare la nivelul arterei uterine la paciente cu miom uterin şi contribuţia izoturonului în redresarea acestora
  • 6.1. Evaluarea indicilor hemodinamici regionali în artera uterină la paciente cu miom uterin
  • 6.2. Testarea particularităţilor vasomotricităţii in vitro a fragmentelor de arteră uterină prelevate la paciente operate pentru miom uterin
  • 6.2.1. Evaluarea acţiunea vasoconstrictoare a noradrenalinei pe artere prelevate din uterul afectat de miom
  • 6.2.2. Aprecierea diferenţelor în reactivitatea angiotensinică la nivelul arterei uterine
  • 6.2.3. Evaluarea diferenţelor în acţiunea serotoninei la nivelul arterelor uterine din cadrul miomului uterin
  • 6.2.4. Investigarea reactivităţii colinergice pe arterele uterine din cadrul uterului afectat de miom
  • 6.3. Aprecierea contribuţiei Izoturonului la majorarea activităţii contractile pe arterele uterine
  • 6.4. Estimarea contribuţiei Izoturonului în redresarea modificărilor fluxului sanguin în artera uterină la paciente cu miom uterin asociat cu hemoragie