Tratamentul multimodal al sindromului algic perioperator
|
StatutTeza a fost susţinută pe 18 septembrie 2006 în CSSşi aprobată de CNAA pe 26 octombrie 2006 Autoreferat – 0.43 Mb / în românăTezaCZU 616-089.5:615.21(043.2) B42
|
Cuvinte Cheie
sindrom algic, analgezic, modelare farmacocinetică, fast-track, sevraj automatizat de ventilator, arbore decizional, sistem-expert electronicAdnotare
Lucrarea de faţă prezintă rezultatele studiului, efectuat pe un număr de 103 pacienţi, supuşi intervenţiilor chirurgicale pe cord, anesteziaţi combinat, TIVA-TCI/AIVOC şi inhalator, cu circulaţie extracorporală, în perioada de recuperare anestezico-chirurgicală precoce, trataţi într-o instituţie medicală, ce practică conceptul de „fast-track”.
A fost investigat, prin prisma modelării farmacocinetice, potenţialul şi limitele terapeutice ale protocoalelor de analgezie în baza perfuzării intravenoase de opioizi, printr-o metodă originală, special elaborată.
A fost creat şi testat un algoritm de sevraj automatizat de ventilator, utilizabil în perioada postoperatorie la pacienţii cu sistem respirator sănătos; evaluată utilitatea clinică a unor noi parametri dinamici de predicţie a succesului sevrajului – variabilitatea Vt, RR, atît în exprimare absolută, cît şi relativă, în comparaţie cu parametrul f/Vt.
Au fost comparate discordanţa diagnosticului hemodinamic şi tratamentelor cardiovasculare, atribuite în baza datelor achiziţionate prin sonda Swan-Ganz vs cateterul venos central. De asemenea, au fost determinate valorile «nod de decizie» pentru IC, D(a-v)O2, PVC, PICP, ∆PP, SvO2 şi apreciată eroarea diagnosticului hemodinamic şi tratamentelor cardiovasculare, atribuite în funcţie de ecartamentul de valori, dispersate în jurul «nodului de decizie». S-a efectuat integrarea tratamentelor cardiovasculare, sevrajului de ventilator şi combaterii sindromului algic perioperator prin prisma efectelor comune asupra funcţiei transport-utilizare de oxigen, interferenţei ventriculare, relaţiei cord-pulmon şi modelării farmacocinetice în strategia „fast-track”-ului. Au fost propuse noţiunile de element terapeutic „dinamic” şi „static”, ce a permis elaborarea unor principii noi de prezentare şi executare a „fast-track”-ului.
Din punct de vedere farmacocinetic, pentru combaterea sindromului algic perioperator, în cadrul conceptul de „fast-track” propus, opioidul de elecţie s-a dovedit a fi morfina, urmat de sufentanil (cu condiţia, că nu a fost utilizat intraoperator), apoi de alfentanil, în dozele minim-recomandate. Implementarea algoritmului de sevraj automatizat de ventilator permite diminuarea timpului de ventilare pulmonară artificială cu 40-50%, minimizarea răspunsului hemodinamic la extubare. Sonda Swan-Ganz este considerată indispensabilă monitorizării postoperatorii la pacientul cardiac. Parametrii IC, PVC, PICP, PAM, în combinaţie cu SvO2 şi ∆PP sunt consideraţi a fi suficienţi pentru un diagnostic hemodinamic şi un tratament cardiovascular corect.
Cuprins
- I.1 Interrelaţia percepere dureroasă-sindrom algic-răspuns postagresiv
- I.1.1 Durerea ca percepere
- I.1.2 Sindromul algic perioperator
- I.1.3 Răspunsul postagresiv la intervenţia chirurgicală
- I.2 De la analgezie la programe de recuperare postoperatorie accelerată
- I.2.1 Principii şi posibilităţi de combatere a sindromului algic perioperator
- I.2.2 Dirijarea fiziologiei perioperatorii – conceptul de «fast-track» al lui H. Kehlet
- I.3 «Fast-track»-ul şi chirurgia cardiacă: actualităţi şi perspective
- I.3.1 «Fast-track»-ul în conduita anestezică şi gestiunea trezirii: riscuri şi beneficii
- I.3.2 Tehnologia AIVOC/TCI – un element nou şi indispensabil al «fast-track»-ului
- I.3.3 Strategii contemporane de sevraj de ventilator: în unison cu «fast-track»-ul
- I.3.4 Aspecte în tratamentele după chirurgia cardiacă: noţiune de element dinamic
- I.4 Monitorizarea hemodinamică – sursă de informaţie pentru decizii de conduită
- I.4.1 Monitorizarea hemodinamică în chirurgia cardiacă
- I.4.2 Teoria de luare a deciziei în tratamentul intensiv postoperator
- I.4.3 Problema automatizării: interrelaţia pacient-sistem expert electronic-medic
CAPITOLUL II. Pacienţi, materiale şi metode
- II.1 Design-ul cercetării şi loturile de pacienţi
- II.2 Consultaţia preanestezică şi protocolul de anestezie
- II.3 Simularea farmacocinetică şi combaterea sindromului algic perioperator
- II.4 Protocolul de sevraj automatizat de ventilator
- II.5 Aprecierea variabilităţii presiunii de puls: argumentare, metodologie şi aparataj
- II.6 Profilul hemodinamic
- II.7 Gazele sanguine, echilibrul acido-bazic şi co-oximetria: metodologie şi aparataj
- II.8 Descrierea strategiei de luare a deciziei, utilizate în cadrul cercetărilor
- II.9 Descrierea analizei statistice
CAPITOLUL III. Simularea farmacocinetică şi combaterea sindromului algic perioperator
- III.1 Modelarea farmacocinetică şi prognozarea efectelor clinico-biologice postoperatorii
- III.2 Sindromul algic şi evenimente adverse postoperatorii
CAPITOLUL IV. Sevrajul de ventilator şi răspunsul respirator, cardiovascular şi metabolic
- IV.1 Sevrajul de ventilator
- IV.2 Efecte respiratorii, hemodinamice şi metabolice
CAPITOLUL V. Monitorizarea hemodinamică, tratamentele cardiovasculare şi strategia de luare a deciziei
- V.1 Identificarea valorii „nod de decizie” pentru parametrii hemodinamici
- V.2 Discordanţe în strategiile diagnostice şi terapeutice
CAPITOLUL VI. Discuţii
- VI.1 Tratamentul multimodal al sindromului algic perioperator în cadrul «fast-track»-ului
- VI.2 Simularea farmacocinetică şi tehnologiile TCI/AIVOC
- VI.3 Sevrajul de ventilator
- VI.4 Strategia de luare a deciziei
Referenţi Oficiali
- Larisa Latîcevschi
doctor - Iurie Acalovschi
doctor în medicină, profesor universitar, Universitatea de Medicină şi Farmacie 'Iuliu Haţieganu', Cluj-Napoca, România
Teze
În examinare [1] :
Arhiva tezelor:
Acte Normative
