română | русский | english

Autor: Gheorghe Postică Gradul: doctor habilitat în istorie Specialitatea:  07.00.06 - Arheologie Anul: 2006 Consultant ştiinţific: Ion Niculiţă doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova Instituţia: CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 7 septembrie 2006 în CSS şi aprobată de CNAA pe 26 octombrie 2006 Autoreferat – 0.49 Mb / în română Teza CZU 902/904 ”653” (398) (043.2) = 135. 1.53 Mb / în română 413 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

Teza de doctor habilitat reprezintă o investigaţie istorico-arheologică complexă realizată în baza cercetărilor de specialitate din ultimii 65 de ani. Lucrarea abordează aspecte ale culturii materiale şi spirituale, organizării social-politice şi militare a populaţiei din spaţiul pruto-nistrean în perioada secolelor V-XIII, cât şi relaţiile cu migratorii şi statele vecine. În Introducere este fundamentată actualitatea temei de cerectare, analizat gradul ei de studiere, formulat scopul, determinat obiectul de studiu, obiectivele cercetării şi ipoteza de lucru, stabilit cadrul geografi c, chronologic şi istoric al cercetării, refl ecatată metodologia cercetării, apreciată noutatea şi valoarea prcatică a investigaţiei, cât şi modul de aprobare a rezultaelor de bază.

În capitolul I Sursele şi Istoriografi a este determinată baza izvoristică a cercetării şi istoriografi a problemei. Sunt examinate sursele scrise (bizantine, vechi ruseşti, maghiare, occidentale, orientale, epigrafi ce), arheologice şi numismatice. Este efectuată analiza istoriografi ei din punctul de vedere al interpretărilor arheologice şi istorice.

În capitolul II Cadrul demografi c este stabilit tabloul etnodemografi c al spaţiului pruto-nistrean în perioada medievală timpurie. Sunt refl ectate datele istorice privind perpetuarea în ţinut a populaţiei autohtone de origine romanică, cât şi informaţiile referitoare la populaţiile alogene (huni, slavi, bulgari, unguri, pecenegi, uzi, cumani, mongoli) care s-au perindat prin regiune în rezultatul migraţiunilor şi au stăpânit peste aceste pământuri timp de secolele la rând.

În capitolul III Habitatul sunt analizate aşezările sedentare ale populaţiei locale şi aria de vieţuire nomadă în spaţiul pruto-nistrean. În baza metodei cartografi ce şi statistico-matematice sunt clasifi cate, correlate şi sistematizate aşezările populaţiei sedentare, efectuată analiza lor tipologică, cronologică şi teritorială. Este calculat indicele continuităţii aşezărilor populaţiei autohtone pentru perioada secolelor V-VII, VIII-IX, X-XI şi XII-XIII. Sunt analizate cetăţile şi primele aşezări de tip urban din regiune.

În capitolul IV Economia este efectuată caracteristica ocupaţiilor de bază ale populaţiei autohtone. Sunt prezentate în modul corespunzător agricultura, meşteşugurile, ocupaţiile auxiliare, comerţul şi circulaţia monetară.

În capitolul V Spiritualitatea este abordată problema credinţelor religioase ale populaţiilor din spaţiul pruto-nistrean. Sunt analizate construcţiile de cult creştin şi păgân, necropolele şi practicile funerare, obiectele de cult şi semnele cu caracter magic.

În capitolul VI Organizarea social-politică şi militară a autohtonilor sunt reconstituite formele de organizare social-politică şi militară a populaţiei autohtone. În baza datelor arheologice este descrisă obştea sătească medievală timpurie din spaţiul pruto-nistrean şi evoluţia ei pe parcursul secolelor V-XIII. Prin metoda cartografi că, în spaţiul respectiv, sunt evidenţiate 14 „masive” de aşezări, buna parte a cărora au o continuitate perfectă pe tot parcursul evului mediu timpuriu, constituind în fapt formaţiuni social-politice autohtone de tipul „ţărilor” sau aşa-numite „romanii populare”.

În capitolul VII Relaţiile cu statele vecine sunt analizate raporturile populaţiei din spaţiul pruto-nistrean cu formaţiunile politice limitrofe: Imperiul Bizantin, Primul Ţarat Bulgar, Cnezatul Kiev şi Cnezatul Halici- Volânean. În baza evaluării informaţiilor documentare, în lucrare se constată lipsa probelor privind dominaţia bulgară sau veche rusească în ţinutul pruto-nistrean, semnalând în acelaşi timp prezenţa în acest teritoriu a stăpânirii militaro-politice constante a triburilor nomade de stepă.

În Încheiere sunt formulate concluziile de bază ale investigaţiei, civilizaţia medievală timpurie din spaţiul pruto-nistrean fi ind interpretată drept o parte din masivul civilizaţiei vechi româneşti carpatodanubiene.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Andrei Eşanu
  doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul de Istorie
• Victor Spinei
  doctor în istorie, profesor universitar, Institutul de Arheologie al Academiei Române – fi liala Iaşi
• Ştefan Olteanu
  doctor în istorie,profesor universitar, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Bucureşti
• Ioan Caproşu
  doctor în istorie, profesor universitar, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi

 Teze

[...] Acte Normative