Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Proza scurtă a lui Leon Donici. Lumi artistice, personaje, tehnici narative


Autor: Lilia Porubin
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.01.01 - Literatura română
Anul:2006
Conducător ştiinţific: Alexandru Burlacu
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Filologie al AŞM
Instituţia: Institutul de Literatură şi Folclor al AŞM

Statut

Teza a fost susţinută pe 15 septembrie 2006 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 21 decembrie 2006

Autoreferat

Adobe PDF document0.26 Mb / în română

Teza

CZU 121.135.1”19”(478).09(043.2)

Adobe PDF document 0.81 Mb / în română
142 pagini


Cuvinte Cheie

sincretism, naraţiune, discurs, antiutopie, showing, telling, analepsă, prolepsă, hipotipoză, naraţiune heterodiegetică, naraţiune homodiegetică, tipologie a personajului, punct de vedere, proză scurtă, nuvelă, neorealism, intertextualitate, dilatare a naraţiunii, lumi posibile, heliotropism erotic, tehnici cinematografice, flash-back, contrapunct afectiv, punere în abis etc

Adnotare

Lucrarea se impune prin perspectiva nouă de abordare a problemei şi rezidă în investigarea sistemică a prozei scurte a lui Leon Donici.

Ca personalitate creatoare el s-a format în mediul cultural al Petrogradului. Romanul lui Bursa Nouă (1913) a făcut din studentul Leonid Dobronravov (acesta este numele lui adevărat) unul din cei mai cunoscuţi scriitori din Rusia. După evenimentele anului 1917 el revine la Chişinău, oraşul sau natal, şi sub numele Leon Donici-Dobronravov scrie nuvele şi povestiri în limba română. Ca prozator Leon Donici demonstrează un simţ adânc al frumosului. Spiritul sau caută febril răspunsuri la întrebările etice, gândul său neliniştit caută pasional adevărul absolut şi etern.

Autoarea întreprinde o interpretare sistemică, multiaspectuală, de valorificare şi evaluare a moştenirii literare a scriitorului basarabean din perspectiva actualităţii. Se evidenţiază caracterul sincretic al prozei, dimensiunile ei fantastice şi antiutopice, relaţiile intertextuale, lumile imaginare şi tipurile de personaje, precum şi strategiile şi tehnicile narative.

Nuvelele sale sunt printre primele lucrări literare care au avertizat lumea despre pericolul bolşevic. Proza scriitorului se constituie, fără îndoială, ca un document artistic despre tragicul existenţei intelectualului într-o societate în derivă. Deşi intelectualul lui e un învins, trăind profund catastrofele sociale şi umanitare ale epocii, el devine un promotor al valorilor umane.

Donici a anticipat unele experimentări prozastice foarte productive în secolul trecut. El abandonează perspectiva narativă tradiţională, prin împrumutarea unui obiect a prerogativelor de relatare a evenimentelor. Proza lui dă o nouă interpretare filosofică a omului şi a timpului său, diversifică şi îmbogăţeşte literatura română interbelică. Autoarea demonstrează că scriitorul se încadrează tranşant în canonul modernist şi prin sincretismul artelor, prin dimensiunea antiutopică şi dialogul intertextual explorate artistic în spiritul epocii.

Cercetarea capătă, în cele din urmă, conturul evident al primului studiu monografic despre proza scurtă a lui Leon Donici.

Cuprins


CAPITOLUL I. Modalităţi de creaţie: câmpuri de atracţie
  • 1.1. Leon Donici în background-ul epocii
  • 1.2. Marele Archimedes sau “infernul” ca antiutopie
  • 1.3. Culoarea şi simbolistica ei
  • 1.4. Semiotica „lumilor posibile”
  • 1.5. Dimensiuni ale fantasticului

CAPITOLUL II. Structura discursului narativ

  • 2.1. Particularităţi ale tehnicii narative
  • 2.2. Naraţiune vs dialog
  • 2.3. Relaţii intertextuale sau dialogul textelor
  • 2.4. Valori stilistice ale timpurilor gramaticale
  • 2.5. Roman în foiletoane - Revoluţia rusă

CAPITOLUL III. Lumi şi personaje

  • 3.1. Tipologia personajelor
  • 3.2. Măştile personajului creator
  • 3.2.1. Dubla ipostază a Poetului
  • 3.2.2. Muzica şi muzicianul
  • 3.3. Erosul şi ipostazele feminităţii