|
StatutTeza a fost susţinută pe 29 noiembrie 2006 în CSSşi aprobată de CNAA pe 18 ianuarie 2007 Autoreferat![]() |
Studiul este bazat pe analiza a 292 pacienţi cu chist hidatic pulmonar trataţi în secţia de chirurgie toracică Spitalul Clinic Republican (Moldova) în colaborare cu secţia de chirurgie toracică Spitalul Universitar ,,A. Mami”, Ariana (Tunisia), în perioada anilor 1996-2004. 146 de bolnavi au fost operaţi prin toracoscopie video-asistată, ce a constituit 8,3% din numărul total de intervenţii din această perioadă. Vîrsta pacienţilor varia în limitele de la 11 la 75 de ani cu media 33,8±1,67. Raportul procentual bărbaţi/ femei a fost de 43,8% şi respectiv 56,2%.
Scopul studiului a constituit ameliorarea diagnosticului şi implementarea în practică a tratamentului toracoscopic video-asistat la pacienţii cu chist hidatic pulmonar. Bazîndu-ne pe experienţa proprie, propunem diferite modalităţi de tratament minim invaziv în rezolvarea acestei patologii.
În majoritatea cazurilor diagnosticul a fost stabilit la examenul radiologic. În 58,9% cazuri s-a recurs la examenul echografic transtoracic, confirmîndu-se şi stadiul evolutiv al chistului hidatic pulmonar. În 38,4% cazuri s-a efectuat tomografia computerizată, iar în 41,8 % cazuri –fibrobronhoscopia. În 31,5% cazuri s-a utilizat examenul imunoenzimatic ELISA.
Au fost identificate în total 219 chisturi, dintre care 184 cu localizare superficială. S-au efectuat 182 intervenţii chirurgicale: 64 (38,3%) prin toracoscopie video-asistată şi 92 (55,1%) prin toracoscopie video-asistată asociată de minitoracotomie. În 11(6,58%) cazuri s-a trecut la conversie. Rata complicaţiilor postoperatorii a constituit 5,48 %: şase cazuri de pneumotorax postoperator, cauzat de aeroragie alveolară şi un caz de fistulă bronşică persistentă, un caz de pneumonie postoperatorie şi un caz de accident vascular cerebral tranzitor. S-au înregistrat două cazuri de hidatidoză secundară recidivantă, ce a constituit 1,37%. Ablaţiunea drenului pleural se efectua în a 4-a zi postoperator. Sejurul spitalicesc a constituit în mediu 6±1,4 zile. Mortalitate operatorie şi postoperatorie nu s-a înregistrat. Aplicarea algoritmului de diagnostic şi tacticii medico-chirurgicale diferenţiate în diferite forme evolutive de echinococoză ne-a permis să obţinem rezultate bune.
Mobilizarea postoperatorie precoce, timpul de spitalizare redus, reintegrarea în cîmpul muncii în foarte scurt timp cît şi prejudiciul estetic fac ca interesul pentru folosirea tratamentului toracoscopic video-asistat să fie actual.