Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Evoluţia sindromului intestinului iritabil la copii în funcţie de particularităţile psihovegetative


Autor: Viorica Pleşca
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.09 - Pediatrie
Anul:2007
Conducător ştiinţific: Ion Mihu
doctor habilitat, profesor universitar, Instituţia medico-sanitară publică Institutul Mamei si Copilului
Consultant ştiinţific: Ion Moldovanu
doctor habilitat, profesor universitar, Instituţia medico-sanitară publică Institutul de Neurologie si Neurochirurgie
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 26 decembrie 2006 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 1 martie 2007

Autoreferat

Adobe PDF document0.28 Mb / în română

Teza

CZU 616.34-002-053.2/616-85

Adobe PDF document 2.36 Mb / în română
158 pagini


Cuvinte Cheie

copii, IBS, constipaţii, abdomenalgii, constipaţii, diaree, sistem nervos vegetativ, MMPI, PVM, hiperventilare, simptomatic, psihotrop, placebo

Adnotare

Lucrarea reprezintă rezultatele cercetării a 180 copii cu vârste între 10 şi 14 ani, departajaţi în lotul copiilor cu IBS, celor cu gastroduodenită cronică acutizată şi celor afirmativ sănătoşi. A fost stabilit că cei mai importanţi factori predispozanţi sau cu valoare de trigerr sunt cei proveniţi din ecosistemul socio-familial al copilului, circumstanţele instructiv-educative, stresul ambiental, administrarea antibioticelor în primul an de viaţă, diversificarea incorectă a alimentaţiei. Evaluarea şi anularea acestora sporesc eficienţa curelor prescrise şi creează premise pentru prelungirea remisiunilor.

Pentru vârsta de copil, în special la cea de pubertate şi adolescenţă s-au elaborat o variantă de măsurare a pragului de sensibilitate viscero-intestinală cu utilizarea testul dilatării cu balon şi s-a apreciat că pe fondul sindromului de intestin iritabil copiii prezintă o hipersensibilitatea viscero-intestinală, care nu se relaţionează cu predominarea unor sau altor manifestări clinice, dar care este întreţinută de tulburările de coordonare din sistemul nociceptiv de tipul hiperalgeziei şi alodiniei. În intenţia de stabili interrelaţiile dintre sensibilitatea viscero-intestinală, pragul dureros musculo-scheletal şi excitabilitatea neuro-musculară, autorii susţin că la copiii cu IBS pragul percepţiei şi durerii viscero-intestinale este redus, însoţit de fenomene de hiperalgezie şi alodinie, care evoluează pe fondalul unei hipersensibilităţi algice generale.

Durerile abdominale cu dereglarea tranzitului intestinal la copiii cu IBS evoluează pe un fondalul nevrotic, cu particularităţi de personalitate depresive, anxioase şi ipohondrice, persistenţa de lungă durată a cărora succedă la această categorie de copii accentuări psihopatologice ale personalităţii. Utilizând profilul vegetativ motor s-a stabilit că dereglările gastrointestinale caracteristice acestui sindrom nu sunt izolate, dar fac parte dintr-un cortegiu complex al tulburărilor psihovegetative dominate de manifestări cerebrale generale, de cele cu caracter emoţional, algic, de termoreglare, hiperventilare, care fiind evaluate sporesc diferenţierea diagnostică şi direcţionează selectarea tratamentului.

Protocoalele de tratament ale copiilor cu sindromul intestinului iritabil trebuie să conţină implicit remedii psihotrope selectate după particularităţile statutului psihovegetativ.

Cuprins



CAPITOLUL I. Abordări cauzale, diagnostice şi de tratament în sindromul de intestin iritabil
  • 1.1. Interpretări clasice şi comtemporane
  • 1.2. Factorii asociaţi sindromului de intestin iritabil
  • 1.3. Manifestări clinice şi principii de tratament

CAPITOLUL II. Material şi metode
  • 2.1. Eşantionul de studiu (volum, eligibilitate, caractere)
  • 2.2. Metodele de investigare aplicate în studiu

CAPITOLUL III. Particularităţi clinico-anamnestice
  • 3.1. Particularităţi anamnestice
  • 3.2. Manifestări clinice digestive

CAPITOLUL IV. Fenomenul algic şi particularităţile psiho-vegetative
  • 4.1. Rezultatele cercetărilor fenomenului algic
  • 4.2. Rezultatele cercetărilor psihologice
  • 4.3. Rezultatele cercetărilor statutului vegetativ

CAPITOLUL V. Eficienţa curativă a diferitor protocoale de tratament
  • 5.1. Evoluţia manifestărilor digestive sub tratament simptomatic, psihotrop, placebo
  • 5.2. Modificarea fenomenului algic
  • 5.3. Evoluţia particularităţilor psiho-vegetative