română | русский | english

Autor: Botezatu Adriana Gradul: doctor în medicină Specialitatea:  14.00.05 - Boli interne (cu specificare: pulmonologie, gastroenterologie, hepatologie, nefrologie, diagnostic funcţional şi endoscopie) Anul: 2021 Conducător ştiinţific: Nicolae Bodrug doctor habilitat, profesor universitar Instituţia: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"

Statut Teza a fost susţinută pe 13 mai 2021 în CSS şi aprobată de CNAA pe 4 octombrie 2021 Autoreferat – 1.22 Mb / în română – 1.18 Mb / în română Teza CZU 616.33-002.27-07(043.2) 5.62 Mb / în română 155 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

Data susținerii: 13.05.2021, ora 14:00 în regim on-line.
Link-ul pentru trasmisiunea in regim online:
https://meet.google.com/agu-yogv-bqf

Actualitatea şi importanța problemei cercetate:Deși în ultimul secol incidența cancerului gastric (CG) a scăzut semnificativ, parțial din cauza eradicării eficiente și reducerii prevalenței H.pylori (HP), maladia este încă una dintre principalele cauze de deces prin cancer la nivel mondial [13, 24, 44]. În cele mai recente statistici globale de cancer, afecțiunea ocupă al 5-lea loc după incidență (8% din numărul total de cancere) și reprezintă a 2-a-3-a cauză principală de deces prin cancer la ambele sexe (10% din totalul deceselor cauzate de neoplazii) [32, 43]. În România, cancerul gastric este a 6-a localizare malignă la ambele sexe, cu o incidență de 5,2% [32]. Doar 1-3% dintre persoanele infectate cu HP dezvoltă CG [44]. Endoscopia digestivă superioară (EDS) cu prelevarea probelor bioptice este ”standardul de aur” pentru diagnosticul CG și al leziunilor precanceroase gastrice (gastrita cronică atrofică (GCA), metaplazia intestinală (MI), displazia epiteliului gastric (DEG)), dar utilizarea lor pentru screening-ul la nivel populațional este limitată, datorită invazivității metodei și a costului, însă pentru pacienții cu risc ridicat rămâne singura strategie disponibilă [10, 21, 26, 38]. În timp ce multe aspecte ale patologiei gastritelor rămân să fie elucidate, informații consistente indică că GCA este singurul, cel mai puternic predictor pentru debutul MI și CG de tip intestinal [10]. Diagnosticarea precoce a leziunilor precanceroase gastrice în populația generală și supravegherea acestor pacienți sunt considerente importante pentru identificarea precoce și reducerea mortalității prin CG, creșterea ratei de supraviețuire și îmbunătățirea calității vieții pacienților [8, 9, 13]. Cu toate acestea, în prezent, modificările premaligne ale mucoasei gastrice sunt frecvent ignorate în practica clinică sau rezultă într-o frecvență variabilă de supraveghere sau tratament [31].

Astfel, reieșind din cele menționate anterior, scopul lucrăriiprezente constă în elucidarea manifestărilor clinico-paraclinice la pacienții cu gastrită cronică atrofică în dependență de tipul morfologic al leziunii gastrice existente. Pentru realizarea scopului au fost stipulate următoarele obiective generale de cercetare:
1. Evaluarea particularităților clinice la pacienții cu gastrită cronică atrofică.
2. Determinarea corelației dintre severitatea afectării mucoasei gastrice în gastrita cronică atrofică endoscopic și stadiul atrofiei mucoasei gastrice conform sistemelor OLGA și OLGIM. 3. Estimarea rolului și valorii diagnosticului non-invaziv serologic în prognosticul gastritei cronice atrofice.
4. Studierea relației dintre examenul morfologic și activitatea funcțională a mucoasei gastrice prin determinarea concentrației markerilor serologici, urmată de compararea datelor morfologice și serologice.
5. Elaborarea unui algoritm de diagnostic al pacienţilor cu gastrită cronică atrofică.

Metodologia generală a cercetării a fost elaborată în baza publicaţiilor autorilor autohtoni [10, 17, 19] şi de peste hotare [7, 28]. În cadrul acestui studiu clinic transversal de cohortă, pacienții au fost selectați conform criteriilor de includere și excludere. Pentru cercetarea şi soluţionarea problemelor abordate în teză am utilizat metodele: epidemiologic analitic, anchetarea, examinarea clinică, investigații paraclinice, procedee statistice, matematice, instrumente de monitorizare şi evaluare.

Noutatea științifică a rezultatelor obținute: Au fost evidențiate particularitățile clinice, serologice și morfologice ale GCA în funcție de gradul de afectare a mucoasei gastrice. A fost evaluată corelația dintre testele invazive și non-invazive în diagnosticul GCA, cu estimarea rolului HP, severității tabloului clinic și pattern-ului foveolar al mucoasei gastrice. Cercetările fiziologice, morfologice şi clinice au aprofundat datele privind particularitățile stărilor precanceroase gastrice în raport cu activitatea inflamatorie a mucoasei stomacului, au eficientizat diagnosticul afecțiunii și au crescut specificitatea screening-ului pentru pacienții cu risc crescut de dezvoltare a patologiei precanceroase gastrice.

Valoarea aplicativă a lucrării constă în elaborarea unui algoritm de diagnostic precoce a GCA în scopul prevenirii cancerului gastric. Au fost propuse recomandări pentru examinarea pacienților infectați cu HP (testare imunologică și stadializare histologică a GCA) pentru a izola cohorte cu un risc ridicat de a dezvolta CG.

Aprobarea rezultatelor tezei. Rezultatele studiului au fost prezentate şi discutate în cadrul următoarelor forumuri ştiinţifice naționale şi internaționale:
1. Conferința anuală a Universității de Medicină și Farmacie din Iași ”Gr T. Popa” ”Aspecte contemporane în gastrita cronică atrofică”, 04-06 martie 2016, Iași, România.
2. Congresul III de Medicină Internă ”Actualități în leziunile precanceroase gastrice”, 24-25 octombrie 2017, Chișinău, Republica Moldova.
3. Simpozion Centenarul Medicinei Interne Românești la Cluj ”Premalignant lesions and gastric cancer”, 24-26 octombrie 2019, Cluj-Napoca, România.
4. Reuniunea Societății Române de Neurogastroenterologie ”Identifying precancerous lesions – an important step in gastric cancer prevention”, 07-09 noiembrie 2019, Iași, România.
5. Zilele Universităţii şi Conferințele științifice anuale ale colaboratorilor şi studenților IP USMF „Nicolae Testemiţanu”, 2014, 2017, 2018, 2019, Chişinău, Republica Moldova.
6. III Российский гастроэнтерологический конгресс с международным участием «Гастроэнтерология России от рождения до старости (педиатрические, терапевтические, хирургические и медико-социальные аспекты)», «Предраковые заболевания и рак желудка». 29-30 октября 2020, Санкт-Петербург, Россия.

Aviz pozitiv al Comitetului de Etică a Cercetării pentru realizarea studiului a fost primit în data de 17 iunie 2019 (procesul verbal nr. 38).

Publicații la tema tezei. Materialele tezei au fost reflectate în 13 lucrări ştiinţifice, inclusiv 3 articole fără coautori şi 8 articole în ediţii recenzate, 11 participări active cu comunicări și postere la foruri științifice internaționale și naționale, un brevet de invenție.

Volumul și structura tezei. Lucrarea este expusă pe 155 pagini de text, constă din introducere, 4 capitole, concluzii generale, recomandări practice şi indice bibliografic cu 237 de referințe. Materialul ilustrativ include 39 de figuri, 25 de tabele, 4 formule statistice şi 6 anexe.

Cuprins

Membrii Consiliului Ştiintific

• Ghenadie Curocichin, preşedinte
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Angela Peltec, membru
  doctor, conferenţiar universitar
• Nicolae Bodrug, membru
  doctor habilitat, profesor universitar
• Eugen Tcaciuc, membru
  doctor habilitat, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Gheonea Dan, membru
  doctor în științe medicale, profesor universitar,

 Teze

[...] Acte Normative