Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Tratamentul hipertensiunii arteriale rezistente: implicații farmacologice și intervenționale


Autor: Moiseeva Anna
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.06 - Cardiologie şi reumatologie
Anul:2021
Conducător ştiinţific: Alexandru Carauş
doctor habilitat, profesor cercetător
Consultant ştiinţific: Ion Popovici
doctor habilitat, profesor cercetător
Instituţia: Instituţia Medico-Sanitara Publică Institutul de Cardiologie

Statut

Teza a fost susţinută pe 16 septembrie 2021 în CSS şi se află în examinare la CNAA

Autoreferat

Adobe PDF document0.99 Mb / în română

Teza

CZU 616.12-008.331.1-085

Adobe PDF document 3.40 Mb / în română
187 pagini


Cuvinte Cheie

desimpatizarea arterelor renale, hipertensiunea arterială rezistentă, disfuncția diastolică, sistemul nervos simpatic, ablația arterelor renale

Adnotare

Pentru participarea la ședință în regim ONLINE se accesează linkul:
https://meet.google.com/vhp-dqyn-pry

Teza constă din introducere, 6 capitole, concluzii generale și recomandări practice, bibliografie din 236 de titluri. Lucrarea este expusă pe 149 de pagini text de bază. Materialul ilustrativ include 78 de tabele și 31 figuri. Rezultatele obținute sunt publicate în 37 de lucrări științifice.

Scopul lucrării: Evaluarea influenţei denervării simpatice a arterelor renale versus tratament medicamentos asupra valorilor TA, funcţiei diastolice şi indicilor de remodelare a miocardului VS la pacienţii cu HTA esenţială rezistentă la tratament.

Obiectivele cercetării: Estimarea efectului procedurii de DSAR versus tratament farmacologic asupra valorilor tensionale, variabilităţii şi profilului diurn al TA, beneficiului asupra funcţiei diastolice şi indicilor de remodelare a miocardului VS în HTA rezistentă la tratament. Evaluarea evoluţiei fragmentului NTpro-BNP și capacităţii fizice în funcţie de medicaţia aplicată. Incidenţa reacţiilor adverse: tratament farmacologic versus suplimentat cu DSAR.

Noutatea și originalitatea științifică: Cercetarea realizată a evaluat pentru prima dată în Republica Moldova eficacitatea comparativă a tratamentului minim invaziv prin desimpatizarea arterelor renale și cel farmacologic cu blocantele SNS la pacienții cu HTA rezistentă.

Problema științifică soluționată: Confirmarea eficienței atât a tratamentului farmacologic, cât și celui intervențional în reducerea valorilor tensionale, ameliorarea funcției diastolice și gradului de insuficiență cardiacă la pacienții cu HTA rezistentă.

Semnificația teoretică: Rezultatele obținute au un înalt impact teoretic în completarea datelor din literatura de specialitate referitor la eficacitatea și inofensivitatea DSAR la pacienții cu HTA rezistentă.

Valoarea aplicativă a lucrării: Cercetarea realizată va facilita abordarea pacienților cu HTA rezistentă.

Implementarea rezultatelor științifice: Rezultatele studiului au fost implementate în activitatea curativă a IMSP Institutul de Cardiologie, Spitalul Polivalent Novamed, IMSP Spitalul Clinic Municipal ,,Sfânta Treime” și în procesul didactic la USMF ”Nicolae Testemițanu”.

Cuprins


1. HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ REZISTENTĂ – O PROVOCARE PENTRU CARDIOLOGIA CONTEMPORANĂ
  • 1.1. Hipertensiune arterială rezistentă la tratament – repere epidemiologice
  • 1.2. Diagnosticarea hipertensiunii arteriale rezistente
  • 1.3. Tratamentul farmacologic al hipertensiunii arteriale rezistente
  • 1.4. Rolul sistemului nervos simpatic în dezvoltarea hipertensiunii arteriale rezistente
  • 1.5. Tratamentul hipertensiunii arteriale rezistente bazat pe dispozitive
  • 1.6. Concluzii la capitolul 1

2. MATERIALUL ȘI METODELE DE CERCETARE
  • 2.1. Materialul și design-ul cercetării
  • 2.2. Metodele de cercetare utilizate în studiu
  • 2.3. Metodele de evaluare statistică
  • 2.4. Concluzii la capitolul 2

3. PARTICULARITĂȚILE CLINICO-HEMODINAMICE ALE PACIENȚILOR CU HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ REZISTENTĂ ȘI DISFUNCȚIE DIASTOLICĂ
  • 3.1. Caracteristica generală a pacienților la etapa de înrolare în studiu
  • 3.2. Caracteristica parametrilor ecocardiografici
  • 3.3. Clasa funcțională NYHA a insuficienței cardiace la etapa inițială
  • 3.4. Modificări vasculare retiniene
  • 3.5. Aspectele parametrilor biochimici
  • 3.6. Concluzii la capitolul 3

4. EFECTUL ANTIHIPERTENSIV AL TRATAMENTULUI CU BLOCANTELE SISTEMULUI NERVOS SIMPATIC VERSUS DESIMPATIZAREA ARTERELOR RENALE
  • 4.1. Complianța pacienților la tratament
  • 4.2. Evoluția valorilor tensiunii arteriale de birou
  • 4.3. Evoluția valorilor tensiunii arteriale apreciate la MAATA
  • 4.4. Impactul diverselor scheme de tratament asupra variabilității TA și profilului diurn
  • 4.5. Analiza medicației antihipertensive administrate pacienților supuși DSAR
  • 4.6. Concluzii la capitolul 4

5. ALTE EFECTE DE MODULARE A ACTIVITĂȚII SISTEMULUI NERVOS SIMPATIC PRIN DIVERSE REGIMURI TERAPEUTICE
  • 5.1. Impactul asupra funcției diastolice și indicilor de remodelare a miocardului VS
  • 5.2. Evoluția clinică și influența asupra clasei funcționale NYHA a insuficienței cardiace și capacității fizice la efort
  • 5.3. Evoluția statutului neurohormonal în funcție de tratamentul aplicat
  • 5.4. Modificări vasculare retiniene în funcție de tratamentul aplicat
  • 5.5. Evoluția funcției renale la diferite regimuri terapeutice
  • 5.6. Analiza corelativă între variabile tensiunii arteriale, parametrii funcției diastolice și hipertrofia miocardului VS
  • 5.7. Incidența reacțiilor adverse în funcție de tratamentul aplicat
  • 5.8. Concluzii la capitolul 5

6. ANALIZA COMPARATIVĂ A PACIENȚILOR SUPUȘI DESIMPATIZĂRII ARTERELOR RENALE CU DIVERSE TIPURI DE CATETERE
  • 6.1. Caracteristica generală a pacienților supuși DSAR cu diverse tipuri de catetere
  • 6.2. Efectul antihipertensiv al DSAR efectuată cu diverse tipuri de catetere
  • 6.3. Analiza medicației antihipertensive administrate pacienților supuși DSAR cu diverse tipuri de catetere
  • 6.4. Influența DSAR asupra hipertrofiei miocardului VS și proceselor de remodelare
  • 6.5. Evoluția funcției diastolice la pacienții supuși DSAR
  • 6.6. Impactul asupra gradului de insuficiență cardiacă, capacității fizice la efort și nivelului NTpro-BNP
  • 6.7. Efectul DSAR cu diverse tipuri de catetere asupra funcției renale 145
  • 6.8. Concluzii la capitolul 6

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI PRACTICE
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII
CV-ul AUTORULUI