română | русский | english

Autor: Harea Patricia Gradul: doctor în medicină Specialitatea:  14.00.01 - Obstetrică şi ginecologie Anul: 2022 Conducători ştiinţifici: Ana Mişina doctor habilitat, conferenţiar cercetător Eva Gudumac doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Instituţia: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"

Statut Teza a fost susţinută pe 1 iunie 2022 în CSS şi aprobată de CNAA pe 1 iulie 2022 Autoreferat – 1.22 Mb / în engleză – 1.31 Mb / în română Teza CZU 618.11+[616-006.6+618.1-006.6]:618-053.2 16.00 Mb / în română 280 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

Scopul lucrării: Ameliorarea rezultatelor tratamentului chirurgical în formațiunile chistice și tumorale ovariene la copii și adolescente, în baza optimizării managementului diagnostico-curativ cît și a estimării rezultatelor tratamentului precoce și la distanță.

Obiectivele lucrării: 1. Studierea particularităților manifestărilor clinice în formațiunile chistice și tumorale ovariene la copii și adolescente. 2. Determinarea particularităților imagistice ale formațiunilor chistice și tumorale ale ovarelor la pacientele pediatrice. 3. Aprecierea informativității markerilor tumorali în diagnosticul formațiunilor tumorale ovariene la copii și adolescente. 4. Evaluarea și perfecționarea aspectelor tehnice ale operațiilor organomenajante laparoscopice și clasice în cazul formațiunilor chistice și tumorale ovariene la pacientele pediatrice, inclusiv și în torsiunile anexelor uterine. 5. Studierea structurii morfologice și profilului imunohistochimic a formațiunilor chistice și tumorale ovariene la copii și adolescente.

Metodologia cercetării ştiinţifice: Lucrarea reprezintă un studiu discriptiv al diagnosticului și tratamentului chirurgical a 267 paciente de vârstă pediatrică (≤19 ani) cu chisturi și tumori ovariene (CO și TO) operate în secția ginecologie chirurgicală al Institutului Mamei și Copilului (or. Chișinău, Republica Moldova) din ianuarie 2000 până martie 2019. Ca metode de cercetare au fost utilizate: (1) metodele clinice de investigare; (2) metodele de laborator (examenul biochimic a sângelui, determinarea markerilor oncologici); (3) metodele imagistice (ultrasonografia, tomografia computerizată, imagistica prin rezonanța magnetică); (4) metodele endoscopice (laparoscopia); și (5) metodele morfopatologice (microscopia cu lumină, microscopia electronică scanată, imunohistochimia). Pentru prelucrarea statistică au fost utilizate metodele: testul Kolmogorov-Smirnov, criteriul Student, criteriul U – testul Mann – Whitney, Fisher's exact test, testul ANOVA, prognozarea după metodica Kaplan–Meier cu utilizarea testului log-rank (Mantel-Cox).

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute: A fost demonstrat că la compararea parametrilor ultrasonografici a chistadenomului mucinos (CAM) depășesc chistadenoamele seroase (CAS) după dimensiunile maxime a tumorii (p=0.0862) și după volumul tumorii (p<0.05), cât și după indexul „morfologic” ultrasonografic (p<0.0001). S-a constatat că la repartizarea teratoamelor ovariene mature după clasificarea Jeoung HY. și coaut. (2008) a fost stabilit că statistic veridic mai des (p<0.0001) se întâlneau clasele B și C, comparativ cu A și D. În același timp comparând frecvența apariției claselor B și C, aceste diferențe au fost la limită (p=0.06).

S-a dovedit că în conținutul lichid al teratoamelor ovariene mature (TOM) este crescută concentrația markerului oncologic CA-19-9, valorile medii a căruia au fost de 158.2±35.3 U/ml (95% CI:74.72–241.7) și care ar trebui să fie considerat ca principala cauză de mărire al acestui marker oncologic în sânge în perioada preoperatorie la pacientele pediatrice cu această variantă a tumorilor ovariene.

A fost stabilit că în cazul torsiunilor de anexe din ambele părți statistic veridic mai des (p<0.0001) s-a întâlnit torsiunea medială decât cea laterală și frecvența lor a constituit 31(86.1%) vs. 5(13.9%). A fost demonstrat că în cazul TAU este rațională efectuarea detorsiei dozate (pe etape) petru nivelarea sindromului de I/R și efectuarea intervențiilor ovaromenajante chist-(tumor-)ectomii cu păstrarea maximală a țesutului ovarian la pacientele pediatrice. Timpul restabilirii culorii țesutului ovarian în cazul TAU a depins de gradul ischemiei (II vs. III) și a constituit 24.2±1.8 min. (95% CI:19.97-28.53) vs. 32.8±0.8 min. (95% CI:30.83-34.73) (p=0.0058). Elaborarea și implementarea metodologiei detorsiei în cazul TAU a permis de a mări statistic veridic (p=0.0054) numărul intervențiilor ovaromenajante de la 35.2% la etapa inițială până la 84.2% - la etapa finală.

A fost dovedit că pentru tumorile mucinoase ovariene (TMCO) primare CAM sunt caracteristice următoarele semne: (1) tumori unilaterale; (2) macroscopic – formațiuni chistice multicamerale; (3) dimensiunile >10 cm; (4) profilul imunohistochimic - CK–7+/CK–20–/CEA–. TMCO secundare se caracterizează: (1) tumori bilaterale; (2) după consistență - preponderent solide; (3) dimensiunile <7 cm; (4) profilul imunohistochimic - CK–20+/CEA+/CK–7–. Aceste forme de TO trebuie considerate ca tumori metastatice din tumorile apendiculare mucinoase (low-grade appendiceal mucinous neoplasms) și potențial pot fi asociate cu dezvoltarea pseudomixomului cavității abdominale.

La examenul histopatologic a TOM la pacientele pediatrice a fost demonstrat în premieră că mai frecvent se întâlnesc țesuturile stratului mezodermal de cât ale straturilor ectodermale și endodermale. Iar derivatele tisulare cum ar fi cele vasculare (sanguine/limfatice) și fibro-adipoase au fost manifestate în toate cazurile TOM.

În baza datelor histopatologice chisturile paraovariene se caracterizează: (1) predominarea majoră cu o frecvență de 62.9% a constituit-o chistul mezotelial tapetat cu epiteliu de origine celomică tip peritoneal; (2) în 29.6% s-a atestat chistul de origine paramezonefrică (Müllerian); (3) în 1.9% cazuri cel de origine mezonefrică (Wolff); (4) în 3.8% s-a caracterizat de prezența unui epiteliu dimorf (de tip mezotelial și Müllerian); (5) într-un caz (1.9%) a fost stabilit cistadenom papilar proliferativ la limita malignizării (tip – Borderline seros).

Problema științifică soluționată constă în crearea unei metodologii de abordări raționale în diagnosticul, stratificarea și tratamentul chirurgical optim al chisturilor și tumorilor ovariene la copii și adolescente care vizează maximizarea performanței intervențiilor ovaromenajante și păstrarea funcției reproductive.

Semnificaţia teoretică: În baza studiilor imunohistochimice cu folosirea anticorpilor monoclonali CK–7 (clone OV-TL 12/30), CK–20 (clone Ks20.8) și CEA (clone II-7) a fost stabilit profilul imunohistochimic a TO mucinoase primare și secundare (low-grade appendiceal mucinous neoplasms). Au fost descrise detaliat structurile histopatologice a țesuturilor TOM în funcție de frecvența apariției a stratului embrionar (ectodermal, mezodermal, endodermal) la copii și adolescente. Este prezentat componentul elementelor structurilor osteo-dentare din TOM în baza microscopiei electronice de scanare (raster) cu microanaliza spectrală cu raze X a materiei solide folosind metoda spectroscopiei dispersive cu raze X. Detaliat este prezentat cazul disgerminomului ovarian în sindromul Mayer-Rokitansky-Küster-Hauser (MRKH) care este al patrulea caz al acestei tumori întâlnite la copii și adolescente cu sindromul MRKH și al treilea caz de disgerminom în această anomalie, descrisă în literatura mondială de specialitate. Este documentat prezentat cazul cistadenomului papilar proliferativ la limita malignizării (tip – Borderline seros), care este al patrulea caz al acestei tumori la pacientele pediatrice publicate anterior în literatura de specialitate.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice: În baza acestui studiu au fost implementate noi metode de tratament a pacientelor pediatrice cu chisturi și tumori ovariene în secțiile de ginecologie chirurgicală, secția de ginecologie pediatrică, secția chirurgie pediatrică urgentă al IMSP Institutul Mamei și Copilului (Chișinău, Republica Moldova) și în procesul didactic a Departamentului Obstetrică și ginecologie, disciplina obstetrică și ginecologie, catedrei chirurgie, ortopedie și anesteziologie pediatrică a Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Uliana Tabuica
  doctor, conferenţiar universitar
• Dumitru Sofroni
  doctor habilitat, profesor universitar, Instituţia medico-sanitară publică Institutul Oncologic
• Ciongradi Iulia
  doctor, profesor universitar, Universitatea de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa,, Iași, România

Membrii Consiliului Ştiintific

• Marin Rotaru, preşedinte
  doctor habilitat, profesor universitar, Instituţia medico-sanitară publică Institutul Mamei si Copilului
• Ana Mişina,
  doctor habilitat, conferenţiar cercetător
• Eva Gudumac,
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Olga Cerneţchi,
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Valentin Friptu,
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Igor Opalco ,
  doctor, conferenţiar cercetător

 Teze

[...] Acte Normative