|
StatutTeza a fost susţinută pe 27 martie 2007 în CSSşi aprobată de CNAA pe 19 aprilie 2007 Autoreferat![]() TezaCZU 616-091.1→616-008.9. 616-006.66.
|
Invazia şi diseminarea precoce a celulelor tumorale sunt factori majori care conduc la mortalitatea sporită în cancerul ovarian. Rămân insuficient studiaţi factorii care cauzează o asemenea agresivitate. Scopul investigaţiilor constă în evaluarea particularităţilor histologice, citologice şi electronooptice ale cancerului ovarian primar şi metastazelor omentale ale acestuia.
Datele proprii sunt obţinute prin cercetarea hitopatologica a piselor de ţesut postoperator al 226 bolnave de cancer ovarian primar şi metastatic. O parte din piese au fost investigate electronomicroscopic, imunohistochimic şi citologic. În studiul nostru din 226 tumori epiteliale maligne, 174 (77%) au fost carcinoame seroase, 34 (15%) – carcinoame mucinoase, 10 (4,5%) – mezonefroide. Formele histologice enumerate frecvent afectează ambele ovare şi metastazează în oment. Carcinomul seros, spre exemplu, a fost bilateral în 67% cazuri şi în 64% cazuri a metastazat în oment.
În carcinom, comparativ cu epiteliul unistratificat cubic localizat la suprafaţa ovarului, sporeşte diferenţierea suprafeţelor celulelor epiteliale, iar în cadrul metastazelor, diferenţierea sporeşte manifestându-se prin formarea joncţiunilor intercelulare mult mai diferenţiate şi este mult mai sporită diferenţierea suprafeţelor celulelor apicale, întâlnindu-se cele mai specializate structuri – cilii. Necătând la diferenţierea înaltă a celulelor epiteliale din carcinomul ovarian şi metastazele acestuia, membrana bazală subepitelială lipseşte pe suprafeţe mari (sub câteva de zeci de celule), fapt confirmat electronomicroscopic şi în special imunohistochimic, prin prezenţa colagenului tip IV a vaselor stromei şi lipsa acestuia sub structurile epiteliale tumorale. Un astfel de defect facilitează ruperea mai uşoară de la substratul stromal a celulelor canceroase şi pasajul acestora în lichidul peritoneal, iar prezenţa cililor, ce posedă funcţii motorii, contribuie la deplasarea acestora prin cavitatea peritoneală. Prezenţa celulelor canceroase în cavitatea peritoneală poate fi constatată prin metoda citologică, e important a nu le confunda cu celulele mezoteliale deascuamate. Unul dintre criteriile de diferenţiere a acestor celule este deteriorarea citoplasmei, cauzată probabil, de defectarea citoscheletului. Grupe mici de celule tumorale sunt captate de petele lacte, structurile limfoide aflate în calea drenării lichidului peritoneal.
În metastazele omentale mari, pe un teren de ţesut adipos se dezvoltă o stromă fibroconjunctivă abundentă, raportul stromă parenchim fiind de 3:2, o stromă mult mai dezvoltată ca a carcinoamelor primare, unde raportul respectiv este în mediu de 1:3, ceia ce poate fi considerat ca fenomen ieşit din comun.
Cum am constatat microscopic şi electronooptic, în cadrul dezvoltării cancerului ovarian şi îndeosebi în metastazele acestuia sporeşte semnificativ diferenţierea celulară, ceea ce este o excepţie din legităţile acceptate ale oncogenezei.