Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Funcţiile motivelor biblice în sistemul constantelor artistice din literatura universală a secolului al XX-lea


Autor: Igor Alenin
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.01.06 - Literatura universală şi comparată
Anul:2007
Conducător ştiinţific: Rita (decedat) Kleiman
doctor habilitat, conferenţiar universitar, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
Instituţia: Institutul de Cercetări Interetnice al AŞM
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 4 aprilie 2007 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 14 iunie 2007

Autoreferat

Adobe PDF document0.31 Mb / în română
Adobe PDF document0.34 Mb / în rusă

Teza

CZU 8(100) (09) «19»

Adobe PDF document 1.16 Mb / în rusă
178 pagini


Cuvinte Cheie

motiv, mit, imagine, aluzie, reminiscenţă, simbol, arhetip, ritualemă, cronotop, constantă, metatext

Adnotare

Prezenta lucrare de doctorat urmăreşte funcţionarea motivelor analizate în cele mai diverse contexte literare din secolul al XX-lea, nuanţează unele arhetipuri şi mitologeme ale civilizaţiei mondiale, cercetând astfel, mai adecvat, locul şi rolul Bibliei drept metatext al procesului cultural-istoric universal.

În economia de metode şi principii de cercetare utilizate drept suport teoretic al lucrării, un rol aparte îi este rezervat conceptului de dialog al culturilor, al confesiunilor şi al civilizaţiilor, definirea căruia o găsim în lucrările lui M. Buber şi M. Bahtin. Un alt principiu diriguitor al tezei este extras din cercetările fundamentale în domeniul teoriei mitului datorate lui M. Eliade, care contribuie la o înţelegere mai profundă a concepţiilor omului religios, a constituirii experienţelor sacre şi a impactului acestor experienţe asupra felului în care individul concepe şi percepe lumea înconjurătoare. De o majoră importanţă se dovedeşte a fi pentru prezenta lucrare ideea lui M. Eliade despre faptul că omul ateu, sau declarat ne-religios, nu este liber de moştenirea sa religioasă, precum şi de conştiinţa religioasă a predecesorilor săi.

Demersul analitic întreprins sfidează în mod programatic limitele binecunoscute ale europocentrismului, racordând lucrarea la dimensiunile practice ale conceptului teoretic de „literatură universală.” Cercetarea tinde să cuprindă un material literar pe cât a fost posibil de vast. Prin grila analitică a tezei au fost trecute texte selective aparţinând unor autori din cele mai diferite arii ale literaturilor naţionale (germană, engleză, rusă, americană, evreiască), din diverse confesiuni (creştinismul, în varianta sa catolică, puritană sau ortodoxă şi iudaismul) şi, în sfârşit, din varii genuri literare (roman, nuvelă, poem, eseu sau poezie) şi curente artistice (de la modernismul începutului de secol XX şi până la postmodernismul actual).

Acest vast şir de texte literare, în pofida diferenţelor evidente de specific naţional, religios sau de caracteristici genuriale, este corelat intern de metatextul comun al Bibliei. O atare survolare a spaţiului literar, deşi pare la prima vedere arbitrară, este de fapt motivată de logica intrinsecă a cercetării, şi anume, de conturarea unui tablou imparţial, obiectiv şi ilustrativ al reprezentărilor artistice ale motivelor biblice în literatură.

Multiplele dialoguri intertextuale, constantele şi motivele juxtapuse, aluziile şi reminiscenţele, precum şi bazele mitologice comune depistate în creaţia celor mai diverşi autori, ne permit să afirmăm că în procesul literaturii universale din secolul al XX-lea, Biblia a funcţionat drept metatext şi limbaj comun al culturii. Analiza sistemică efectuată a permis formularea unui întreg şir de concluzii de ordin hermeneutic, teoretico-metodologic şi istorico-literar, precum şi accesul la nivelul interpretativ superior al arhetipurilor şi mitologemelor civilizaţiei universale