Tratamentul chirurgical activ precoce în profilaxia şi terapia afecţiunilor viscerale la pacienţii cu
leziuni termice grave
|
StatutTeza a fost susţinută pe 16 mai 2007 în CSSşi aprobată de CNAA pe 14 iunie 2007 Autoreferat – 1.65 Mb / în românăTezaCZU 616-001. 5-07-08-617-001.17
|
Cuvinte Cheie
Leziuni termice, şoc toxico-septic, necrectomie chimică, insuficienţă poliorganică, lambou despicat, paturi grilate, scorul patologiei organice, algoritm de evaluare, arsuri profunde şi vaste, mumificarea crustelorAdnotare
Studiul dat este bazat pe cercetarea unui lot de 477 pacienţi cu arsuri profunde şi vaste pe care i-am asistat în programe complexe de curaţie în perioada 1992-2003 la Centrul Republican de Arsuri. În virtutea obiectivelor preconizate de amploarea studiului am examinat şi analizat rezultatele fixate în 186 protocoale de autopsiere a bolnavilor decedaţi, încercând coroborarea deteriorărilor patomorfologice, organosistemice cu manifestările clinice deduse din analiza retrospectivă a fişelor de observaţie.
Cercetările asupra organelor viscerale a persoanelor decedate în diferite faze de evoluţie a bolii combustionale prin arsuri profunde şi vaste a detectat afecţiuni poliorganice la 72% din 186 decedaţi examinaţi. Printre acestea au fost afecţiuni a 2 organe la 37,2% pacienţi, trei organe - la 21,7%, patru organe - la 17% şi cinci - la 7,2%. În 56(30,1%) cazuri a fost afectat sistemul neurologic, 67(36,0%) - urosecretor, 64(34,4%) - gastrointestinal, 97(52%) - hepatobiliar, 74(39,7%) - cardiovascular, prevalând în sistemul pulmonar – 108 (58,0%), inclusiv la 35-75% din pacienţii cu arsuri vaste acestea au evoluat asimptomatic.
Sistemul de Evaluare a Patologiei Poliorganice elaborat de noi pentru monitorizarea pacienţilor cu leziuni termice severe s-a demonstrat a fi util şi adaptabil atât pentru a evalua impactul leziunilor organice postcombustionale, cât şi pentru surprinderea tulburărilor specifice şi anticiparea efectelor acestora asupra rezultatului curativ şi a ratei mortalităţii. Analiza datelor obţinute a demonstrat că 224 (47,0%) de pacienţi au obţinut un scor de până la 14 puncte, iar 253 (53%) au întrunit un scor de peste 15 puncte cu un pronostic nefavorabil şi letalitate sporită. Cel mai frecvent au fost afectaţi pulmonii, în 143(30%) cazuri, fiind cel mai frecvent component diagnosticat în structura sindromului de insuficienţă poliorganică, urmând afecţiunile hepatice 131(27,4%), gastrointestinale 112(23,4%) şi cardiace 103(21,5). Pacienţii cu ACR cu scorul Algoritmului Patologiei Organice a sistemului respirator mai mic de 14 au dezvoltat afecţiuni pulmonare numai în 33(10,9%) cazuri, faţa de 74(42,2%) cazuri cu ACR cu scorul mai mare de 14 puncte.
Cercetarea a demonstrat că tratamentul arsurilor severe ce prevede aplicaţii cu sol. Betadine® 10% (EGIS) favorizează formarea precoce a crustelor în intervalul de 3-5 zile şi reduce procentajul germenilor patogeni, efecte remarcate în studiul prezent la 60% din asistaţi, faţă de 39% cazuri ale lotului I unde nu s-au utilizat preparate iodurate. Tratamentele ulterioare cu sol. Betadini 10% au redus şi mai mult intensitatea de poluare microbiană a plăgilor de arsură. În lotul II asistat tradiţional prima etapă de necrectomie chimică în primele 9-12 zile postaccident a reuşit doar în 35,7% cazuri, faţă de lotul I unde s-au procedat aplicaţii cu sol. 10% Betadină, unde acest gest curativ a fost înlesnit la 63,7% din cazuri, la care şi epitelizarea completă a lambourilor despicate a survenit la rata de 89,5%. În lotul II B asistat prin aplicaţii de soluţii antiseptice de 10% Betadine® (EGIS) şi la care s-a recurs la necrectomia precoce a crustelor de arsură urmată de autodermoplastie extemporanee a reuşit epitelizarea sigură a lambourilor libere dispicate la 92,5% din cazuri, faţă de pacienţii lotului II A – 87,7% cazuri de epitelizare completă.
Studiul a relevat relaţionarea modului de asistare cu incidenţa afecţiunilor organice: în grupul celor 147 accidentaţi asistaţi în formulă uzuală au dezvoltat afecţiuni viscerale 92(62,5%) şi doar 19(47,5%) din cei ce au beneficiat de tratamente pe paturi grilate, adică prin expunerea integră a suprafeţelor arse la iradierea cu raze infraroşii şi accesul liber al aplicaţiilor fie şi de program obişnuit sunt condiţii perfecte de remediere calitativă.
Lucrarea a demonstrat că hemoragiile gastrointestinale acute la pacienţii cu arsuri, de regulă, se produc în contextul leziunilor termice profunde pe suprafeţe ce depăşesc 30% şi pot fi evitate prin administrarea precoce a volumului necesar de perfuzii, prin decompresia stomacului, administrarea preparatelor antacide, anacide şi a hranei enterale precoce dozate.
Cuprins
- 1.1. Caracteristica de ansamblu a tacticii de tratament chirurgical al arsurilor profunde vaste şi evaluarea indicelui de letalitate
- 1.2. Rolul microflorei patogene în dezvoltarea complicaţiilor infecţioase pe fond de leziune termică
- 1.3. Clinica şi diagnosticul afecţiunilor organelor viscerale cu dezvoltarea insuficienţei poliorganice la bolnavii cu leziuni termice vaste profunde
- 1.4. Afecţiunile hepatice ale accidentaţilor cu leziuni termice
- 1.5. Afecţiunile tubulo-digestive ale bolnavilor cu arsuri
CAPITOLUL II. Materialul şi metodele de cercetare
- 2.1. Caracteristica clinică a afecţiunilor termice la pacienţii examinaţi
- 2.2. Caracteristica etiologică a traumatismelor termice incluse în cercetare
- 2.3. Caracteristicile bolnavilor selectaţi pentru tratamente cu noi preparate antiseptice şi metodele de aplicaţie a lor
- 2.4. Metodele de investigare aplicate în cadrul studiului
- 2.5. Sistemul de Evaluare a Patologiei Organice la Pacienţii cu Leziuni Termice
CAPITOLUL III. Studiu patomorfologic asupra afecţiunilor viscerale la decedaţii prin arsuri complicate cu insuficienţă poliorganică
- 3.1. Modificările pulmonare suscitate de arsurile profunde vaste şi manifestarea lor clinică
- 3.2. Datele morfopatologice ce caracterizează leziunea sistemului cardiovascular în raport cu starea clinică a accidentaţilor
- 3.2.1. Afecţiunile miocardice ale bolnavilor decedaţi prin şoc termic
- 3.2.2.Alterările miocardice la bolnavii decedaţi în faza a II şi a III-a de boală combustională
- 3.3. Analiza morfopatologică a afecţiunilor ulcero-erozive din tubul digestiv al arşilor decedaţi
- 3.4. Modificările morfo-patologice din rinichii persoanelor cu arsuri termice şi manifestările lor clinice
- 3.5. Alterări în morfostructura hepatică la subiecţii decedaţi prin arsuri
- 3.6. Alteraţii patomorfologice ale sistemului nervos
CAPITOLUL IV. Diagnosticul şi prognosticul afecţiunilor viscerale prin intermediul algoritmului de evaluare a patologiei organice multiple
- 4.1. Algoritmul de evaluare a patologiei organice multiple la pacienţii arşi
- 4.2. Dagnosticul, clinica şi tratamentul afecţiunilor pulmonare la pacienţii cu leziuni termice prin aplicarea Algoritmului Patologiei Organice
- 4.3. Diagnosticul arsurilor căilor respiratorii şi a afecţiunilor respiratorii suprapuse
- 4.4. Rata de pronosticuri ale mortalităţii după Scorul Algoritmului Patologiei Organice
- 4.5. Diagnosticul septicemiei şi riscurile suscitate de aceasta cu aplicarea scorului Algoritmului Patologiei Organice
- 4.6. Diagnosticul afecţiunilor tractului gastrointestinal cu aplicarea Algoritmului Patologiei Multiple Organice
CAPITOLUL V. Bandajele şi aplicaţiile cu antiseptice iodurate în tratamentul accidentaţilor cu arsuri profunde vaste
- 5.1. Rezultatele tratamentului pacienţilor cu noile preparate antiseptice
CAPITOLUL VI. Tratamentul chirurgical activ precoce al accidentaţilor cu arsuri profunde şi vaste
- 6.1. Conduita necrectomiilor precoce cu autodermoplastie extemporanee a arsurilor profunde şi vaste
CAPITOLUL VII. Metode eficiente de asistenţă chirurgicală locală a arsurilor profunde vaste în prevenirea şi tratamentul leziunilor organoviscerale
- 7.1. Asistenţa chirurgicală locală a arsurilor profunde vaste – diagnosticul, profilaxia şi tratamentul leziunilor organoviscerale
CAPITOLUL VIII. Direcţii actuale în diagnosticul, tratamentul şi profilaxia afecţiunilor ulcero-erozive ale tubului digestiv în cadrul traumatismelor termice
- 8.1. Diagnosticul clinic al alterărilor gastrointestinale
- 8.2. Diagnosticul endoscopic al afecţiunilor gastrointestinale ale pacienţilor cu leziuni termice profunde vaste
- 8.3. Diagnosticul şi tratamentul hemoragiilor gastrointestinale acute ale pacienţilor cu leziuni termice profunde vaste
- 8.4. Diagnosticul şi combaterea afecţiunilor gastrointestinale în perioada şocului combustional cu aplicarea Scorului Algoritmului Patologiei Organice
Referenţi Oficiali
- Eva Gudumac
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" - Constantin Ţâbârnă
doctor habilitat, profesor universitar - Dan Enescu
doctor în medicină, profesor universitar, Universutatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti, România
Teze
Acte Normative
