|
StatutTeza a fost susţinută pe 23 mai 2007 în CSSşi aprobată de CNAA pe 14 iunie 2007 Autoreferat![]() TezaCZU 616.12-008.64-036.10+ 615.835+615.711
|
Lucrarea este dedicată studiului interactiunii glicozidelor cardiace cu oxigenarea hiperbarică (OHB) la nivelul sistemelor pro- si antioxidant în normă şi în insuficienţa cardiacă acută (ICA) şi posibilităţile de aplicare a acestora în practica medicală.
A fost evaluată influenţa administrării glicozidelor cardiace (GC) in condiţii de normo- şi hiperoxibarie asupra conţinutului produşilor peroxidării lipidelor (POL), activităţii enzimelor-cheie ale sistemului antioxidant în ţesuturile miocardului, creierului, pulmonilor, ficatului şi rinichilor în condiţiile insuficienţei cardiace acute. La administrarea digoxinei şobolanilor intacţi se stimulează procesele de transfer a hidroperoxizilor lipidici (HPL) şi transportul aminoacizilor prin membrana celulară. Proprietăţile antioxidante ale GC se manifestă în condiţii de hiperoxibarie. La utilizarea asociată a digoxinei şi oxigenului sub presiune se inhibă procesele POL, fapt confirmat prin reducerea conţinutului de dialdehidă malonică (DAM). Creşterea semnificativă a activităţii superoxiddismutazei (SOD) în cardiomiocite sub influenţa strofantinei denotă despre accelerarea proceselor de neutralizare a radicalilor liberi, fapt confirmat, de asemenea, prin creşterea activităţii catalazei (CAT), glutationreductazei (GR) şi γ-glutamiltranspeptidazei (γ-GTP). Atât OHB, cât şi GC stimulează pronunţat activitatea CAT şi, respectiv, procesele de formare a apei şi oxigenului în miocard.
La modelarea ICA se determină stimularea reacţiei de degradare a peroxidului de hidrogen şi activizarea proceselor POL în miocard. Consecinţele stresului oxidativ diminuă la utilizarea OHB şi la asocierea lui cu GC, fapt confirmat prin restabilirea activităţii enzimelor antioxidante cercetate (SOD, CAT, GR).
La aprecierea comparativă a rezultatelor obţinute în cadrul studiului s-a constatat, că la interacţiunea digoxinei cu OHB în ICA se normalizează conţinutul HPL iniţiali în rinichi; HPL intermediari în ficat, pulmoni şi rinichi; HPL finali în cord, ficat şi pulmoni; DAM în creier şi pulmoni; activităţii SOD în cord, ficat şi rinichi; catalazei în pulmoni şi rinichi; GR şi γ-GTP în cord, pulmoni, ficat şi rinichi.
Efectul pozitiv al asocierii strofantinei cu OHB la animalele cu ICA este determinat de normalizarea activităţii enzimelor antioxidante nominalizate şi reducerea concentraţiei DAM.
În baza celor menţionate, s-a constatat, că digoxina, strofantina, OHB şi asocierea lor pe fondal de ICA optimizează procesele antioxidante în majoritatea ţesuturilor cercetate, restabilind activitatea unui şir de enzime.
S-a relevat, ca GC, fiind administrate de sine stătător şi în asociere cu OHB, contribuie la instalarea anumitor tipuri de legături corelative ale activităţii sistemelor pro- si antioxidant în organele de importanţă vitală, atât în condiţii obişnuite, cât şi pe fondalul ICA, ceea ce este necesar de a lua în consideraţie la administrarea acestor remedii în scopuri terapeutice. Indicii peroxidării lipidelor şi activităţii enzimelor antioxidante - CAT, SOD, GR, γ-GTP pot fi folosiţi ca indicatori de prognosticare a posibilităţii corecţiei farmacologice a homeostaziei în concordanţă cu starea functional-metabolică din organele de importanţă vitală.
Datele obţinute pot fi utile şi în procesul de elaborare şi selectare a metodelor şi mijloacelor de corecţie farmacologică a dereglărilor metabolice ce survin în patologiile cardiovasculare cu scopul optimizării aplicării lor in practică.