română | русский | english

Autor: Valeriu David Gradul: doctor în medicină Specialitatea:  14.00.15 - Anatomie patologică Anul: 2007 Conducător ştiinţific: Ion Fuior doctor habilitat, profesor universitar, Instituţia medico-sanitară publică Institutul Mamei si Copilului Instituţia: CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 30 mai 2007 în CSS şi aprobată de CNAA pe 20 septembrie 2007 Autoreferat – 0.67 Mb / în română Teza CZU 618.3-002-053.31 8.87 Mb / în română 138 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

Infecţia intrauterină se înscrie printre problemele stringente ale perioadei perinatale, determinată de ponderea înaltă a morbidităţii şi mortalităţii determinate de ea. Prin cercetarea morfologică retrospectivă a 601 cazuri de copii decedaţi pe parcursul perioadei perinatale s-a stabilit că în structura mortalităţii perinatale, locul de vază le revin „Unor afecţiuni ale căror origine se situează în perioada perinatală” – 71,05±2,2%, ponderea infecţiei intrauterine constituind – 52,22%.

Printr-un studiu amplu cu aplicarea metodelor complexe de examinare prin imunofluorescenţă, bacteriologie, histiovirusoscopie şi bacteriososcopie, microscopia electronică, morfologia specimenilor tisulare, cercetărilor aprofundate au fost supuse 408 cazuri de deces în diverse perioade de gestaţie intrauterină. Rezultatele obţinute au elucidat particularităţile morfologice de afectare a fetuşilor şi nou-născuţilor în cadrul patologiei infecţioase în funcţie de căile de afectare, termenul de gestaţie şi de particularităţile anatomo-fiziologice ale circulaţiei sanguine pulmonare.

S-a stabilit că în structura etiologică a infecţiei intrauterine prevalează infecţiile virale – 55,4±3,3% şi infecţia cu determinism mixt – 20,6±4,4% de cazuri. Infecţia pur bacteriană a constituit 16,9±4,5% de cazuri.

Propagarea afectului patologic infecţios spre făt are loc, de regulă, prin placentă, ea fiind veriga principală în sistemul mamă-placentă-făt. Studiul aplicat asupra 291 placente şi a aceluiaşi număr de defuncţi a relevat că în raport de sediul procesului inflamator din placente, ultimul fiind relevat în 77,7±2,8%, prevalează calea mixtă – 36±4,7% şi ascendentă – 21,6±5,2%, ponderea căii hematogene constituind 19,2±5,3% de cazru. Pe când, infectarea intrauterină a fătului fiind a fi produsă hematogen-transplacentar în 194 (66,7±3,4%) cazuri, mixtă – 53 (18,2±5,4%) cazuri şi pe cale ascendentă – 44 (15,1±5,4%) cazuri. Totodată, incidenţa acestora a variat şi în funcţie de etiologia patologiei infecţioase.

În ceea ce priveşte particularităţilor anatomo-fiziologice ale circulaţiei sanguine pulmonare s-a stabilit rolul lor în evoluţia diverselor forme clinico-morfopatologice, în particular din partea pulmonului, ce sunt şi un factor mediator de bază în generalizarea afectării intrauterine.

Printre patologiile de risc major ale perioadei perinatale, predomină, pneumopatia – 75,3±3,2% (162 cazuri). S-a apreciat că printre factorii decisivi a etiologiei pneumopatiei, un rol important le revin factorilor infecţioşi 155 cazuri (95,7%), în particular, celor de origine virală – 58,6±3,9% şi mixtă – 19,1±6,2%. Un rol nu mai puţin de important ia revenit infecţiei de origine bacteriană – 14,2±7,1%. Conform datelor obţinute la nivelul microscopiei electronice, apariţia pneumopatiei în cadrul infecţiei bacteriene se datorează dereglării formării glicogenului, ultimul servind ca un component semnificativ în sinteza surfactantului.

Studiul efectuat cu aprecierea succesiunii leziunilor organelor fetale şi sistemului nervos central în cadrul infecţiei intrauterine în funcţie de etiologie, căile de afectare şi particularităţilor circulaţiei sanguine pulmonare fetale, relevarea modificărilor morfopatologice diferenţiate în cazul afectării placentei, inclusiv cu implementarea rezultatelor obţinute în practica medicală, va permite aprecierea stării individuale a copilului, va spori eficacitatea măsurilor de profilaxie a maladiei de bază şi va diminua complicaţiile acesteia prin aplicarea unei terapii etiotrope precoce şi patogenetice adecvate

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Ion Haidarlî
  doctor habilitat, profesor cercetător, Instituţia medico-sanitară publică Institutul de Ftiziopneumologie "Chiril Draganiuc"
• Grigore Vudu
  doctor habilitat, conferenţiar universitar

 Teze

[...] Acte Normative