Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2007 / iunie /

Contribuţii la evaluarea rentabilităţii şi fezabilităţii utilizării surselor distribuite de energie pentru condiţiile specifice Republicii Moldova


Autor: Viorica Hlusov
Gradul:doctor în tehnică
Specialitatea: 05.14.02 - Centrale electrice (partea electrică), reţele electrice, sisteme electroenergetice şi dirijarea lor
Anul:2007
Conducător ştiinţific: Valentin Arion
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Tehnică a Moldovei
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 14 iunie 2007 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 20 septembrie 2007

Autoreferat

Adobe PDF document0.18 Mb / în română

Teza

CZU 621.31-dc21+620.9

Adobe PDF document 1.70 Mb / în română
158 pagini


Cuvinte Cheie

generare distribuită, surse distribuite de energie, sursă energetică de referinţă, rentabilitate şi fezabilitate economică, instalaţie de cogenerare, instalaţie eoliană, indicatori de calitate

Adnotare

Rezultatele principale ale cercetărilor efectuate în lucrare sunt următoarele:

1. S-a elaborat modelul analitic al cheltuielilor şi veniturilor legate de utilizarea instalaţiilor de cogenerare de mică şi medie putere, în baza căruia a fost pus la punct un soft specializat de calcul al indicatorilor de eficienţă economică a investiţiilor în instalaţiile respective.

2. S-a propus o metodologie de evaluare a fezabilităţii economico-financiare a surselor noi de energie.

3. Pentru a evalua fezabilitatea surselor distribuite de energie a fost elaborat conceptul de sursă energetică de referinţă şi determinat tipul surselor şi caracteristicile acestora.

4. S-a elaborat o metodă de alocare a cheltuielilor totale între energia electrică şi energia termică produse la o instalaţie de cogenerare, care permite a trata în mod nediscriminatoriu cele două forme de energie şi se bazează pe aplicarea raportului costurilor caracteristice producerii separate a energiilor.

5. Studiul efectuat a arătat că în condiţiile Republicii Moldova, pe piaţa energiei electrice şi termice, se dovedesc a fi fezabile doar instalaţiile de cogenerare cu capacitatea 500 kW şi mai mult, cu gradul de încărcare al puterii maxime termice nu mai mic de 50%, iar instalaţiile eoliene - cu capacitatea 250 kW şi mai mult. Instalaţiile solare fotovoltaice încă pe termen lung sunt necompetitive, pe când instalaţiile solare termice sunt deja atractive pe piaţă.

6. Pentru reţelele locale care cuprind sursele distribuite de energie au fost identificaţi şi studiaţi doi indicatori generalizaţi de calitate ai structurilor arborescente - multiplicatorul „tronson-reţea”( ) şi indicele de structură (m). Criteriul se dovedeşte a fi cel mai general criteriu de performanţă (tehnică şi economică) a reţelelor energetice locale.

7. A fost identificată o proprietate a reţelelor locale care constă în existenţa unei multitudini de structuri cu aceeaşi performanţă, fundamentul teoretic pentru care îl reprezintă liniaritatea funcţiei CTA a reţelei de fluxul tranzitat.

Cuprins


CAPITOLUL 1. Conceptul de generare distribuită şi de sisteme locale de aprovizionare cu energie
  • 1.1. Generarea distribuită – o tendinţă a energeticii europene şi mondiale
  • 1.1.1. O nouă situaţie energetică la răscruce de milenii
  • 1.1.2. Conceptul de generare distribuită
  • 1.1.3. Stadiul actual de dezvoltare şi implementare a surselor distribuite de energie
  • 1.2. Sistemele locale de aprovizionare cu energie.
  • 1.2.1. Avantajele promovării surselor locale.
  • 1.2.2. Integrarea surselor distribuite de energie în sistemele de aprovizionare cu energie.
  • 1.2.3. Bariere în calea integrării surselor distribuite de energie
  • 1.3. Tehnologiile şi instalaţiile de generare distribuită a energiei: starea actuală şi de perspectivă…
  • 1.3.1. Sursele de energie regenerabilă şi instalaţiile respective
  • 1.3.2. Cogenerarea de mică şi medie putere
  • 1.3.3. Pilele de combustie
  • 1.3.4. Analiza comparativă a tehnologiilor de generare distribuită a energiei
  • 1.4. Generarea distribuită – o prioritate a politicii energetice a Uniunii Europene (UE) şi opţiune pentru Republica Moldova.
  • 1.4.1. Cadrul legislativ-normativ de promovare a surselor de energie regenerabilă în UE
  • 1.4.2. Mecanismele de sprijin în promovarea surselor de energie regenerabilă pe piaţă
  • 1.4.3. Cadrul legislativ-normativ de promovare a cogenerării în UE.
  • 1.4.4. O prezentare generală de actelor de promovare a SDE în Republica Moldova.
  • Constatări şi concluzii

CAPITOLUL 2. Aspecte metodologice privind determinarea eficienţei investiţiilor în domeniul generării distribuite
  • 2.1. Evaluarea eficienţei proiectelor de utilizare a surselor distribuite de energie
  • 2.1.1. Condiţia generală de eficacitate a proiectelor SDE
  • 2.1.2. Relaţia dintre condiţia generală de eficacitate a SDE şi criteriul VNA-max
  • 2.1.3. Preţul de cost al energiei – principalul indicator de eficienţă a investiţiei
  • 2.1.4. Definirea sursei energetice de referinţă şi caracteristicilor acesteia.
  • 2.2. Elaborarea modelelor economice a instalaţiilor de cogenerare de mică şi medie putere
  • 2.2.1. Modelul dinamic al cheltuielilor totale
  • 2.2.2. Modelul static-echivalent al cheltuielilor totale
  • 2.2.3. Modelul dinamic şi cel static-echivalent al veniturilor totale.
  • 2.3. Noi metode de alocare a cheltuielilor totale pe energiile produse la instalaţiile de cogenerare
  • 2.3.1. Preţul de cost al energiei produse în instalaţiile de cogenerare.
  • 2.3.2. Metoda cheltuielilor remanente de alocare a efortului total la CET pe energiile produse
  • 2.3.3. Metoda nediscriminatorie de repartiţie a cheltuielilor totale la CET
  • Constatări şi concluzii

CAPITOLUL 3. Competitivitatea instalaţiilor de generare distribuită în condiţiile Republicii Moldova
  • 3.1. Aspecte introductive
  • 3.1.1. Formularea problemei evaluării fezabilităţii implementării SDE
  • 3.1.2. Factorii ce determină fezabilitatea SDE şi condiţiile specifice ale pieţei energiei în RM
  • 3.1.3. Determinarea tarifului la sursa de referinţă şi evoluţia acestuia.
  • 3.1.4. Alegerea duratei de studiu în calculele eficienţei investiţiilor
  • 3.2. Determinarea preţului de cost al energiei produse în instalaţiile de cogenerare .
  • 3.2.1. Analiza factorilor ce determină rentabilitatea şi fezabilitatea unui proiect de cogenerare.
  • 3.2.2. Analiza numerică a eficienţei economico-financiară a proiectelor de cogenerare.
  • 3.2.3. Analiza sensibilităţii rentabilităţii proiectelor de cogenerare la variaţia factorilor incerţi.
  • 3.3. Analiza rentabilităţii utilizării instalaţiilor eoliene
  • 3.3.1. Caracteristica datelor utilizate în calcule.
  • 3.3.2. Rezultatele calculului preţului de cost al energiei electrice produse în instalaţia eoliană
  • 3.3.3. Analiza sensibilităţii a preţului de cost al energiei electrice.
  • 3.4. Determinarea preţul de cost al energiei produse în instalaţiile solare.
  • 3.4.1. Preţul de cost al energiei electrice produsă în instalaţiile fotovoltaice.
  • 3.4.2. Preţul de cost al energiei produse în instalaţiile termice solare pentru încălzirea apei
  • 3.4.3. Analiza sensibilităţii preţului de cost al energiei produse în instalaţiile solare
  • Constatări şi concluzii.

CAPITOLUL 4. Aspecte noi privind alegerea structurilor optime ale reţelelor arborescente
  • 4.1. Descrierea structurii reţelelor locale.
  • 4.1.1. Formularea problemei.
  • 4.1.2. Clasificarea modelelor de reţea
  • 4.1.3. Modul de descriere a structurii reţelei
  • 4.2. Indicatori sintetici de performanţă şi compararea modelelor de reţea.
  • 4.2.1. Momentul de sarcină al reţelei
  • 4.2.2. Diagrama S-L a unei reţele.
  • 4.2.3. Cheltuielile totale actualizate
  • 4.3. Aplicarea multiplicatorului „tronson-reţea” la alegerea structurii reţelei.
  • 4.3.1. Multiplicatorul „tronson-reţea”- criteriu generalizat de performanţă a unei reţele.
  • 4.3.2. Compararea modelelor de reţea în baza utilizării indicatorului Km
  • 4.3.3. Analiza rezultatelor numerice.
  • 4.4. Multitudinea soluţiilor optime de structură.
  • 4.4.1. Modelul generalizat CTA(x) pentru un tronson al reţelei.
  • 4.4.2. Liniaritatea funcţiei CTA(x) – baza existenţei unui număr mare de configuraţii optime.
  • 4.4.3. Validarea proprietăţii identificate.
  • Constatări şi concluzii.
  • CONCLUZII GENERALE.