Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2007 / iunie /

Progresul tehnico-ştiinţific şi medicina în viziunea bioeticii


Autor: Rodica Gramma
Gradul:doctor în filosofie
Specialitatea: 09.00.08 - Filozofia şi metodologia ştiinţei(pe domenii)
Anul:2007
Conducător ştiinţific: Teodor Ţîrdea
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
CSS: D 30-09.00.08
Universitatea de Stat din Moldova

Statut

Teza a fost susţinută pe 15 iunie 2007 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 20 septembrie 2007

Autoreferat

Adobe PDF document0.37 Mb / în română

Teza

CZU 101.1:001+165.53

Adobe PDF document 1.20 Mb / în română
126 pagini


Cuvinte Cheie

Bioetica, bioetizare, principii şi imperative, progresul tehnico-ştiinţific, valoarea vieţii, supravieţuirea, criza morală, axiologizare, criza antropoecologică, medicina morală, eutanasia, avort, informaţia genetică, clonare, noosferizare, dezvoltarea durabilă, omnicidul global

Adnotare

În lucrare este studiată criza morală prin care trece societatea contemporană drept rezultat al progresului tehnico-ştiinţific. Studiul a fost conceput dintr-o nouă perspectivă, în baza unei noi concepţii - a bioeticii. Sunt supuse analizei problemele de ordin etico-filosofic care vizează caracterul societăţii de consum, în condiţiile în care ştiinţa şi tehnica nu mai pot da răspunsuri adecvate la multe întrebări de ordin etic apărute în urma descoperirilor făcute. Se propune ca bioetica să devină o cale de evitare a crizei antropoecologice contemporane, scopul urmărit fiind supravieţuirea viului pe Pămînt.

În Introducere este argumentată actualitatea temei, specificat gradul de cercetare a problemei, sunt definite scopul şi obiectivele, s-au indicat suportul metodologic, noutatea investigaţiei, precum şi valoarea teoretică şi aplicativă a ei.

În primul capitol se demonstrează faptul că concepţiile extremiste scientiste şi antiscientiste duc la o adîncire şi mai acută a crizei morale, se atenţionează asupra prejudiciilor posibile în cazul aplicării incorecte a rezultatelor ştiinţifice. Este cercetată problema ajustării valorilor ce ţin de ştiinţă cu celelalte valori umane, prin revizuirea procesului de axiologizare a practicii cognitive, elaborarea unui sistem unic de orientări valorice, bazate pe o balanţă a intereselor omenirii.

În capitolul al doilea se subliniază că eticele din secolelor anterioare nu mai fac faţă cerinţelor contemporaneităţii. Rezultatele progresului tehnico-ştiinţific trezesc nedumeriri de ordin moral. Se menţionează că abordarea bioetică devine cea mai indicată în rezolvarea crizei morale. Bioetica se prezintă ca o nouă ştiinţă cu toate componentele şi structurile necesare pentru această nominaţie.

Un loc aparte ocupă studiul progresului ştiinţelor biomedicale, care modifică esenţial lumea antropologică, ducînd la îmbunătăţirea acesteia, totodată, generînd pericolul autodistrugerii. Problemele de ordin moral şi filosofic din acest domeniu demonstrează criza morală caracteristică savanţilor şi societăţii contemporane, despre ce se specifică în cel de al treilea capitol. Este desfăşurată concepţia bioetică care promovează respectul faţă de om ca unicat de la concepere pînă la moarte.

În finalul lucrării se face o sinteză a materialului expus, menţionîndu-se că rezultatele ştiinţei pot avea urmări catastrofale pentru societate iar pasivitatea organelor statale faţă de expansiunea tehnologiilor periculoase au condiţionat dezvoltarea bioeticii. În Concluzii se accentuează că numai respectînd diversitatea şi autonomia biologică, avînd o atitudine corectă faţă de viaţă, în orice manifestare a ei, va fi posibilă echilibrarea dezvoltării cantitative a ştiinţei şi tehnicii cu calitatea existenţei umane, omenirii oferindu-i-se o şansă de supravieţuire.

Cuprins


CAPITOLUL 1. Dimensiunea morală a procesului de scientizare şi tehnologizare în societatea contemporană
  • 1.1. Repercusiuni morale în manifestarea scientismului şi antiscientismului în epoca revoluţiei tehnico-ştiinţifice
  • 1.2. Abordarea axiologică a cunoaşterii ştiinţifice în condiţiile culturii tehnogene
  • 1.3. Principiul antropocentrist şi criza ecologică contemporană

CAPITOLUL 2. De la ştiinţa contemporană spre praxis prin abordare filosofico-bioetică
  • 2.1. Etica şi evoluţia relaţiei omului cu lumea vie
  • 2.2. Cunoaşterea bioetică ca necesitate a lumii biotehnologice scientofage contemporane
  • 2.3. Problema elaborării principiilor bioeticii şi stabilirii imperativelor ei

CAPITOLUL 3. Unele aspecte bioetice ale medicinii contemporane ca rezultat al informatizării şi tehnologizării avansate
  • 3.1. Bioetica reproducerii umane în condiţiile noilor tehnologii medicale
  • 3.2. Problema suferinţei, morţii şi eutanasiei din perspectivă bioetică
  • 3.3 Informaţia drept noţiune bioetică în practica biomedicală actuală
  • SINTEZA REZULTATELOR OBŢINUTE