Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2007 / iunie /

Toponimia transnistriei: restabilirea fondului onimic românesc, componenţa lexicală, structura derivaţională


Autor: Viorica Răileanu
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.02.01 - Limba română
Anul:2007
Conducător ştiinţific: Anatol Eremia
doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul de Filologie al AŞM
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 21 iunie 2007 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 20 septembrie 2007

Autoreferat

Adobe PDF document0.33 Mb / în română

Teza

CZU 811.135.1’373.21 (478) (043.2)

Adobe PDF document 0.93 Mb / în română
153 pagini


Cuvinte Cheie

antroponimie, clasificare, conversiune, derivare, desemnare, etimologie, etnonim, formant, fortonim, hodonim, hidronim, hidronimie, morfem, nume geografic, nume propriu, oiconim, onomastică, oronim, radical, semantică, standardizare, structură, topografie, toponim, toponimie, transcriere, vocabular

Adnotare

Lucrarea este consacrată studierii fondului onimic românesc din regiunea transnistreană şi prezintă o problemă actuală a lingvisticii contemporane. Nomenclatura topică a acestei regiuni reprezintă o sursă importantă de informare asupra trecutului şi de cunoaştere a limbii şi culturii poporului român, pentru că toponimia Transnistriei, în ansamblul ei, prin conţinut şi formă, este românească. Ea reflectă principalele momente din viaţa materială şi spirituală a oamenilor: obiceiurile, datinile, ocupaţiile, credinţa. Aceste cuvinte (numele topice), adesea cu vechime de secole şi milenii, păstrează amintirea unor evenimente, fapte şi întîmplări demult petrecute, evocă stări şi procese specifice limbii române în diferite perioade şi etape de dezvoltare.

Lucrarea propusă spre realizare elucidează probleme şi aspecte ce ţin de moştenirea lexicului onimic tradiţional, de gradul şi ponderea creativităţii limbii române în plan toponomastic. Ţinînd cont de modul în care au luat naştere toponimele româneşti din Transnistria, de factorii de ordin social şi natural, care au stat la baza creării lor, sunt examinate denumirile în discuţie, clasificîndu-le în următoarele categorii: topografice şi social-istorice. În cadrul fiecărei categorii toponimele se analizează din punct de vedere etimologic şi derivaţional, lexical şi semantic, făcîndu-se referiri în acelaşi timp la vechimea şi la repartiţia lor teritorială. Topografice sunt numele topice care reproduc prin semnificaţia lor condiţiile fizico-geografice şi naturale ce au favorizat apariţia lor sau care redau particularităţile şi însuşirile obiectelor topice desemnate. Ele au la bază termeni sau apelative topice din lexicul comun sau din graiuri. După natura şi caracteristicile lor onimice ele pot fi clasificate în oronimice, hidronimice, floronimice şi zoonimice. Numele topice cu caracter social-istoric reprezintă atît o importanţă şi valoare lingvistică, cît şi general culturală. Factorii de ordin social-istoric care au determinat apariţia toponimelor sunt de ordin diferit, de aici diversitatea categoriilor de nume topice: antroponimice, etnonimice, sociale, profesionale, oiconimice, fortonimice, migratorice etc. Antroponimice sunt denumirile provenite de la numele unor persoane care au avut legătură cu apariţia şi nominaţia localităţilor. În toponimia transnistreană, ca şi în nomenclatura topică din alte regiuni istorice româneşti, antroponimicele constituie una dintre cele mai numeroase categorii onimice; etnonimice sunt denumirile provenite de la numele unor popoare şi grupuri etnice; sociale – numele topice care reflectă diferite momente din viaţa materială şi spirituală a societăţii; profesionale – consemnează vechi aşezări, locuitorii cărora se îndeletniceau cu anumite meserii, meşteşuguri sau ocupaţii; oiconimice – numele topice ce denotă tipul aşezărilor şi locuinţelor omeneşti; fortonimice – denumirile fostelor aşezări întărite şi fortificaţii defensive; migratorice – denumirile de localităţi care au luat naştere în urma deplasării populaţiei româneşti în decursul vremii, dintr-o regiune în alta, în cadrul teritoriului transnistrean etc.

Modelele de formare a unităţilor onimice au fost aceleaşi în întreg spaţiul de funcţionare a limbii române. Condiţiile fizico-geografice şi naturale similare sau identice au generat apariţia unor modele structurale similare sau identice. Astfel, numele topice româneşti de pe teritoriul Transnistriei pot fi clasificate în următoarele grupări: după structură simple şi compuse; după categoria lexico-gramaticală substantiv + substantiv, substantiv + adjectiv, substantiv + numeral.

Cercetările sunt efectuate pe baza materialelor toponimice şi din surse documentare.

Cuprins


CAPITOLUL I. Toponimia transnistriei: aspecte istorico-etimologice. repertoriu toponimic
  • 1.1. Din istoricul cercetării
  • 1.2. Studiul istorico-etimologic al numelor topice româneşti din Transnistria

CAPITOLUL II Toponimia transnistriei din perspectivă istorică
  • 2.1. Preliminarii
  • 2.2. Consideraţii privind formarea toponimiei transnistrene
  • 2.2.1. Originea şi evoluţia toponimiei româneşti de la est de Nistru
  • 2.2.1.1. Nume de localităţi româneşti cu populaţie românească
  • 2.2.1.2. Nume de localităţi româneşti cu populaţie alogenă
  • 2.2.1.3. Nume de localităţi de altă origine cu populaţie românească majoritară
  • 2.2.2. Sate cu denumiri identice
  • 2.3. Contribuţii istorico-etnografice şi demografice

CAPITOLUL III. Componenţa lexicală a toponimelor româneşti din transnistria
  • 3.1. Toponime topografice
  • 3.1.1. Oronimicele
  • 3.1.2. Hidronimicele
  • 3.1.3. Floronimicele
  • 3.1.4. Zoonimicele
  • 3.2. Toponime social-istorice
  • 3.2.1. Toponime antroponimice
  • 3.2.2. Toponime etnonimice
  • 3.2.3. Toponime sociale
  • 3.2.4. Toponime profesionale
  • 3.2.5. Toponime oiconimice
  • 3.2.6. Toponime fortonimice
  • 3.2.7. Toponime migratorice

CAPITOLUL IV. Structura derivaţională a numelor topice româneşti din transnistria
  • 3.1. Toponime simple
  • 3.1.1. Toponime primare
  • 3.1.2. Toponime derivate
  • 3.1.2.1. Derivate colectiv-locale
  • 3.1.2.2. Derivate calificative
  • 3.1.2.3. Derivate diminutivale
  • 3.2. Toponime compuse
  • 3.2.1. Substantiv + substantiv
  • 3.2.2. Substantiv + adjectiv
  • 3.2.3. Substantiv + numeral