română | русский | english

Autor: Ilia Catereniuc Gradul: doctor habilitat în medicină Specialitatea:  14.00.02 - Anatomia omului Anul: 2007 Consultanţi ştiinţifici: Mihail Ştefaneţ doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Piotr I. Lobko doctor habilitat în medicină, profesor universitar, AŞM din Belarus, Minsk, Belarus Instituţia: CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 19 septembrie 2007 în CSS şi aprobată de CNAA pe 18 octombrie 2007 Autoreferat – 6.92 Mb / în română Teza CZU 611.36+611.381+611.83+611.1+611.423 16.00 Mb / în română 316 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

Lucrarea constituie un studiu pluriaspectual al morfologiei aparatului neurovascular al complexului hepatoligamentar (CHL), reprezentat de ficat cu ligamentele sale anexe şi elementele neurovasculoductale componente care, fiind unite în vederea realizării unor funcţii comune, constituie o unitate morfofuncţională.

Graţie utilizării unor metode adecvate de explorare în actualul studiu este elucidată în detalii structura generală şi imaginea de ansamblu a aparatului neurovascular extra- şi intraorganic al CHL.

Prin disecţie anatomică, au fost stabilite sursele principale şi cele auxiliare de inervaţie homo- şi controlaterală a ficatului şi a ligamentelor sale anexe, unele din care nu figurează în literatura de specialitate.

Colorarea selectivă a pieselor anatomice totale cu reactivul Schiff a scos în evidenţă particularităţile morfologice şi corelaţiile dintre structurile neurovasculare şi elementele substratului tisular, dând posibilitatea de a pătrunde în zona de tranziţie, aflată la limita dintre anatomic şi histologic. Prin această metodă au fost observate zonele de suprapunere (interferenţă) uni- şi intersistemică a nervilor, de inervaţie dublă, triplă etc. Au fost obţinute date noi privind structura şi arhitectonica patului vascular sangvin şi limfatic al seroasei perihepatice, care lipseau în sursele bibliografice accesibile.

Aspectele particulare de distribuire intraorganică a elementelor vasoductale au fost evidenţiate prin metoda policromă de corosiune hepatică. Preparatele obţinute, care reprezintă un model tridimensional al sistemelor vasculoductale ale ficatului au permis analiza modului de distribuire şi a anastomozelor vaselor hepatice, rezultatele căreia au fost confruntate cu datele, comunicate în literatura de specialitate.

Examenului microscopic al sistemului neurovascular extra- şi intrahepatic a fost supus întregul ansamblu de elemente componente: patul microcirculator sangvin şi limfatic, trunchiurile şi fibrele nervoase (mielinice şi amielinice), neurocitele solitare, neuroganglionii solitari şi agregaţi de diferite dimensiuni şi componenţa lor celulară, plexurile peri-, paravasculare şi polivalente şi terminaţiile nervoase.

Prin utilizarea diverselor tehnici de impregnare argentică, s-a obţinut evidenţierea componenţei neurofibrale a nervilor şi ramificaţiilor lor, receptorilor, histotopografiei şi aspectului morfologic al neurocitelor, vaselor sangvine şi limfatice, coraporturile lor pe axa nerv – vas – ţesut. Aceste date au fost confirmate şi suplimentate prin evidenţierea structurilor nervoase adrenergice şi colinergice şi aplicarea metodelor Nissl, Weigert-Pal etc.

Particularităţile histoarhitectonicii substratului au fost stabilite prin colorare după van Gieson, cu hematoxilină-eozină etc.

Evaluarea şi analiza datelor tensometrice privind unele proprietăţi biomecanice specifice ale ligamentelor coronar, triunghiulare şi falciform demonstrează, că particularităţile elastomecanice ale acestora diferă de la o perioadă de vârstă la alta şi de la caz la caz. Totodată, indicii tensometrici corelează cu sexul şi sunt determinaţi de fibroarhitectonica substratului.

Examenul morfopatologic al pieselor histologice în hidatidoză hepatică a pus în evidenţă modificările specifice ale elementelor structurale ale larvochistului hidatic, ale capsulei fibroase, ale parenchimului perichistic şi celui de la distanţă, dependente de etapele clinico-evolutive ale activităţii vitale a parazitului. S-a stabilit că manifestările patologice ale elementelor neurovasculare din ţesutul perichistic poartă un caracter de mozaic, datorită alternării zonelor cu leziuni vădite ale structurilor neurovegetative şi vasculare, cu cele în care acestea sunt slab evidenţiate sau cu zone intacte. Modificările menţionate denotă potenţialul de regenerare sporit al aparatului neurovascular – fapt important în evoluţia favorabilă a proceselor reparatorii ale cavităţii reziduale postoperatorii.

Datele furnizate de actualul studiu pot contribui la elaborarea şi formularea unui concept general privind morfologia aparatului neurovascular al CHL şi organizarea morfofuncţională a sistemului lui neurovegetativ, precum şi la aprofundarea cunoştinţelor curente despre semnificaţia funcţională a acestor structuri şi ar putea fi utilizate în medicina practică.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Nicolae Fruntaşu
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Ion Fuior
  doctor habilitat, profesor universitar, Instituţia medico-sanitară publică Institutul Mamei si Copilului
• Iurii T. Ahtemiiciuc
  doctor habilitat în medicină, profesor universitar, Cernăuţi, Ucraina

 Teze

[...] Acte Normative