română | русский | english

Autor: Lifari Viorica Gradul: doctor în filologie Specialitatea:  10.02.04 - Limbi germanice (cu indicarea limbii concrete) Anul: 2007 Conducător ştiinţific: Dumitru Melenciuc doctor, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova Instituţia:

Statut Teza a fost susţinută pe 2 noiembrie 2007 în CSS şi aprobată de CNAA pe 20 decembrie 2007 Autoreferat – 0.34 Mb / în română Teza CZU 811.111’36 (043.3) 1.26 Mb / în română 201 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

Teza de faţă reprezintă o cercetare în domeniul lingvisticii şi se referă la compartimentul Gramatică teoretică şi semantică. Obiectul de studiu este diateza ca o categorie atât gramaticală, cât şi semantică şi mijloacele de exprimare ale ei.

Diateza include variate mijloace de redare ce se referă la câteva niveluri, mai cu seamă cel gramatical şi cel lexical. Pentru a cuprinde aceste modalităţi, în lingvistică sunt acceptaţi termenii diateză gramaticală şi diateză semantică, ultimul referindu-se la mijloacele lexico-gramaticale.

Modalităţile gramaticale apte a exterioriza categoria de diateză în limba engleză sunt reprezentate de formula to be+participiul II al verbului de conjugat la diateza pasivă, cea activă neavând o formă marcată. Modalităţile lexico-gramaticale de redare a categoriei în discuţie cuprinde variate structuri şi îmbinări de cuvinte, bunăoară verbul la forma diatezei active cu semnificaţie reflexivă, reciprocă şi pasivă.

Se atestă şi mijloace lexicale, utilizate în construcţii sintactice, ce desemnează diateza în mod lexico-gramatical. În ipostaza vizată sunt întrebuinţate părţile de vorbire derivate din verb, ce preiau semele [+Pasivitate], [+Reciprocitate] şi [+Reflexivitate]. Adjectivele, adverbele şi substantivele capabile a reda semnificaţia diatezială comportă şi alte semnificaţii categoriale ce le caracterizează ca părţi de vorbire corespunzătoare. Ca urmare ele nu se raportează la centrul câmpului funcţional semantic diatezial, ci reprezintă periferia.

Aptitudinea derivatelor verbale de a marca diateza este condiţionată de valenţa cuvântului iniţial: dacă verbul este bivalent, substantivul şi adjectivul derivat de la el comportă atât semnificaţie activă, cât şi cea pasivă. Semnificaţiile reciprocă şi reflexivă ale adjectivelor şi substantivelor formate prin sufixare se datorează sensului verbului de la care provin şi prepoziţiei ca mijloc de intensificare a semnificaţiei diateziale. Adverbele diferă de substantive şi adjective prin faptul că nu redau sensul diatezei reflexive.

Dintre toate modalităţile de exprimare a diatezei prioritate are verbul ce o redă la nivel gramatical. Grupul verbelor ergative suscită un interes deosebit în lingvistica engleză şi americană, ceea ce se datorează statutului lor polisemantic şi multiplelor valori diateziale. Folosite la forma diatezei active, ele cumulează semnificaţiile activă şi pasivă. În cazurile când poziţia complementului direct din enunţul cu semnificaţie activă se schimbă în poziţia de subiect în propoziţia cu sens pasiv, ele repetă modelul “clasic” de transformare a valorii active în cea pasivă, verbul păstrându-şi “forma” diatezei active. Din acest motiv, aceste construcţii se consideră la diateza medie.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Tamara Gogu
  doctor, conferenţiar universitar, Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă" din Chişinău
• Horia Hulban
  doctor în filologie, profesor universitar, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi, România

 Teze

[...] Acte Normative