Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Modalităţile lexico-gramaticale de exprimare a categoriei de diateză în limba engleză


Autor: Lifari Viorica
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.02.04 - Limbi germanice (cu indicarea limbii concrete)
Anul:2007
Conducător ştiinţific: Dumitru Melenciuc
doctor, conferenţiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia:

Statut

Teza a fost susţinută pe 2 noiembrie 2007 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 20 decembrie 2007

Autoreferat

Adobe PDF document0.34 Mb / în română

Teza

CZU 811.111’36 (043.3)

Adobe PDF document 1.26 Mb / în română
201 pagini


Cuvinte Cheie

Actant (~ facultativ, ~ obligatoriu), acţiune (~ dinamică, ~ statică), adjectiv (~ activ, ~ reciproc, ~pasiv), adverb, agent, categorie (~ funcţional-semantică , ~ gramaticală, ~ lexicală, ~ lexicogramaticală), complement (~ de agent, ~ direct, ~ prepoziţional), concept, context, diateză (~ activă, ~ medie, ~ pasivă, ~ reflexivă, ~ reciprocă), enunţ, îmbinare, mijloace (~ nucleare, ~ periferice), modalitate (~ explicită, ~ implicită, ~ de expresie), nivel (~ de adâncime, ~ de suprafaţă, ~ semantic, ~ sintactic), obiect, participiu (~ adjectival, ~ verbal), predicat (~ nominal), pacient, participant, sem, semnificaţie (~ activă, ~ modală, ~ pasivă, ~ reflexivă, ~ reciprocă), schemă de corespondenţă, subiect (~ gramatical, ~ semantic), valenţă (~ obiectivă, ~ subiectivă, ~ sintactică, ~ verbală), verb (~ auxiliar, ~ copulativ, ~ de conjugat, ~ intranzitiv, ~ tranzitiv)

Adnotare

Teza de faţă reprezintă o cercetare în domeniul lingvisticii şi se referă la compartimentul Gramatică teoretică şi semantică. Obiectul de studiu este diateza ca o categorie atât gramaticală, cât şi semantică şi mijloacele de exprimare ale ei.

Diateza include variate mijloace de redare ce se referă la câteva niveluri, mai cu seamă cel gramatical şi cel lexical. Pentru a cuprinde aceste modalităţi, în lingvistică sunt acceptaţi termenii diateză gramaticală şi diateză semantică, ultimul referindu-se la mijloacele lexico-gramaticale.

Modalităţile gramaticale apte a exterioriza categoria de diateză în limba engleză sunt reprezentate de formula to be+participiul II al verbului de conjugat la diateza pasivă, cea activă neavând o formă marcată. Modalităţile lexico-gramaticale de redare a categoriei în discuţie cuprinde variate structuri şi îmbinări de cuvinte, bunăoară verbul la forma diatezei active cu semnificaţie reflexivă, reciprocă şi pasivă.

Se atestă şi mijloace lexicale, utilizate în construcţii sintactice, ce desemnează diateza în mod lexico-gramatical. În ipostaza vizată sunt întrebuinţate părţile de vorbire derivate din verb, ce preiau semele [+Pasivitate], [+Reciprocitate] şi [+Reflexivitate]. Adjectivele, adverbele şi substantivele capabile a reda semnificaţia diatezială comportă şi alte semnificaţii categoriale ce le caracterizează ca părţi de vorbire corespunzătoare. Ca urmare ele nu se raportează la centrul câmpului funcţional semantic diatezial, ci reprezintă periferia.

Aptitudinea derivatelor verbale de a marca diateza este condiţionată de valenţa cuvântului iniţial: dacă verbul este bivalent, substantivul şi adjectivul derivat de la el comportă atât semnificaţie activă, cât şi cea pasivă. Semnificaţiile reciprocă şi reflexivă ale adjectivelor şi substantivelor formate prin sufixare se datorează sensului verbului de la care provin şi prepoziţiei ca mijloc de intensificare a semnificaţiei diateziale. Adverbele diferă de substantive şi adjective prin faptul că nu redau sensul diatezei reflexive.

Dintre toate modalităţile de exprimare a diatezei prioritate are verbul ce o redă la nivel gramatical. Grupul verbelor ergative suscită un interes deosebit în lingvistica engleză şi americană, ceea ce se datorează statutului lor polisemantic şi multiplelor valori diateziale. Folosite la forma diatezei active, ele cumulează semnificaţiile activă şi pasivă. În cazurile când poziţia complementului direct din enunţul cu semnificaţie activă se schimbă în poziţia de subiect în propoziţia cu sens pasiv, ele repetă modelul “clasic” de transformare a valorii active în cea pasivă, verbul păstrându-şi “forma” diatezei active. Din acest motiv, aceste construcţii se consideră la diateza medie.

Cuprins


CAPITOLUL I. Conceptul categoriei de diateză
  • 1.1. Diateza gramaticală şi cea semantică
  • 1.2. Valenţa verbală şi tranzitivitatea în raport cu diateza
  • Concluzii la capitolul I

CAPITOLUL II. Verbul ca mijloc lexico-gramatical de redare a categoriei de diateză în limba engleză
  • 2.1. Diateza activă ca bază de exprimare în limbă
  • 2.1.1. Formă activă versus semnificaţie pasivă
  • 2.1.2. Formă activă versus semnificaţie reflexivă
  • 2.1.3. Formă activă versus semnificaţie reciprocă
  • 2.2. Diateza pasivă ca membru marcat a categoriei gramaticale
  • 2.2.1. Categoria tranzitivităţii şi semnificaţia animat/inanimat în construcţiile pasive
  • 2.2.2. Divergenţe semantice şi stilistice a pasivului cu auxiliarele „to be” şi „to get”
  • 2.2.3. Pasivul analitic şi predicatul nominal compus
  • Concluzii la capitolul II

CAPITOLUL III. Alte părţi de vorbire ca modalităţi lexicogramaticale de exprimare a categoriei de diateză în limba engleză
  • 3.1. Particularităţile diatezei redate de derivatele verbale
  • 3.2. Adjectivul ca mijloc de exprimare a semnificaţiei diatezei
  • 3.2.1. Adjectivele cu semele [+Pasivitate] şi [+Reciprocitate] şi valenţă subiectiv-obiectivă
  • 3.2.2. Adjectivele cu semul [+Pasivitate] şi valenţă obiectivă
  • 3.3. Adverbul ca mijloc de exprimare a semnificaţiei diatezei
  • 3.3.1. Adverbele cu semele [+Pasivitate] şi [+Reciprocitate] şi valenţă subiectivobiectivă
  • 3.4. Substantivul ca mijloc de exprimare a semnificaţiei diatezei
  • 3.4.1. Substantivele cu semul [+Pasivitate]
  • 3.4.2. Substantivele cu semul [+Reciprocitate] 3
  • 3.4.3. Substantivele cu semul [+Reflexivitate]
  • Concluzii la capitolul III