Construirea sistemului lexical-semantic terminologic al domeniului de aplicaţie drept (pe baza materialului german)
|
StatutTeza a fost susţinută pe 14 decembrie 2007 în CSSşi aprobată de CNAA pe 24 ianuarie 2008 Autoreferat – 0.32 Mb / în română |
Cuvinte Cheie
Baze de date, bisemantism, câmp lexical-semantic, câmp terminologic, codificare, competenţă juridică, competenţă lingvistică, compilare, concept juridic, context juridic, cunoaştere semantică formalizată, definiendum, definiens, definiţie enciclopedică, definiţie lingvistică, determinologizare, dicţionar electronic, dicţionar tip thesaurus, documentaţie terminografică, domeniu de aplicaţie, echivalenţă, hiperonimie, hiponimie, ierarhizare, inventariere terminologică, jurislingvist, lingvistica juridică, metoda reţea-thesaurus, microcâmp, model semantic, monosemantism, noţiune juridică, paradigme derivaţionale terminologice, sinonimie terminologică, sistem noţional, sistem terminologic, spaţiu semantic, standardizare, subdomeniu, terminologizare, tezaurizare, thesaurus monolingv, thesaurus multilingv, unitate lingvistică, unitate terminologică ş.a.Adnotare
Lucrarea prezintă o descriere a principiilor şi metodelor de constituire a sistemului lexical-semantic terminologic (SLST) din domeniul de aplicaţie (DA) Jura/Rechtswissenschaft – Ştiinţele juridice/Dreptul şi este realizată în baza articolelor de presă excerptate din revista de limbă germană – Neue Justiz (NJ). Versiuni-pilot ale unor părţi din teză au fost reflectate şi în alte studii ştiinţifice, ghiduri şi compendii metodico-practice etc., în formă publicată tradiţional şi electronic.
Ne-am propus o analiză a caracterului universal al SLST (pornind de la materialul german), fapt care permite o identificare adecvată a bazei primare şi obiective a sistemelor de noţiuni lexicale şi terminologice în limbi aflate în continuă evoluţie.
O realizare ştiinţifică exemplară şi coroborantă, credem noi, este în stare să răspundă la întrebări de ordin gnoseologic, empiric, aplicativ şi metodico-didactic. De aceea, pledăm în favoarea acestor parametri axiologici şi convergem, în asemenea mod, spre probleme de nivel gnoseologic (în capitolul I), empiric (în capitolul al II-lea), aplicativ (în capitolul al III-lea) şi metodico-didactic (în capitolul al IV-lea).
Această abordare include unele particularităţi generale ale terminologiei germane, o elucidare a conceptelor de termen, definiţie, noţiune, utilizate ulterior în procesul de cercetare; sunt stabilite mijloacele şi procedeele productive de formare a termenilor (terminologizarea, compunerea, derivarea, conversiunea, abrevierea etc.); se examinează trăsăturile esenţiale ale termenului; se analizează principiile de formare a termenilor (monosemia, polisemia, sinonimia, antonimia, echivalenţa, omonimia etc.); se propun recomandări la crearea termenilor; se înregistrează termenii juridici strict specializaţi.
În vizor punem corpusul (constituit din 1675 de termeni) şi sursele de cercetare în lucrul cu terminologia, descrierea metodelor de cercetare a terminologiei, valoarea aplicativă a SLST, terminologia computerizată şi bazele de date terminologice, considerente metodico-didactice privind traducerea textelor juridice, principii de întocmire şi utilizare a listei codificate în ordonare alfabetică (LCOA).
Cercetările efectuate indică aspectul de valoare a cadrului conceptual, în urma căruia au fost obţinute rezultate ştiinţifice noi, a fost reliefat primatul lucrării pentru contribuţiile ulterioare ştiinţifice şi didactice, care prefigurează soluţii concrete la predarea cursurilor teoretice universitare sau postuniversitare de masterat – Bazele traductologiei, Terminologia, Traducerea automată, Traducerea specializată, Teoria şi practica traducerii, Lingvistica structurală, Lingvistica aplicată a limbajelor specializate ş.a.
Cuprins
- I.1. Abordare de fond: concepţii şi exigenţe ale termenilor juridici
- I.1.1. Termen versus concept
- I.1.2. Caracteristici ale conceptelor: definiţiile juridice
- I.2. Aspecte ale formării şi dezvoltării termenilor juridici
- I.2.1. Procedee de formare a termenilor
- I.2.2. Principii de formare a termenilor
- I.2.3. Rigori înaintate faţă de termeni
- Concluzii
- II.1. Corpusul şi sursele de cercetare terminologică
- II.2. Metode şi procedee în investigarea terminologică juridică
- II.3. Strategii de constituire a sistemului lexical-semantic terminologic pentru domeniul de aplicaţie Drept
- II.3.1. Sistem terminologic – câmp terminologic: unitate indisolubilă
- II.3.2. Stabilirea raporturilor în reţeaua arborescentă thesaurus
- Concluzii
- III.1. Terminologia computerizată şi bazele de date terminologice
- III.2. Principii de întocmire şi utilizare a listei codificate în ordonare alfabetică .
- III.3. Valoarea aplicativă a soft-ului pentru viitorii traducători
- Concluzii
- IV.1. Texte juridice şi traducerea lor
- IV.1.1. Tehnici de traducere a termenilor juridici
- IV.1.2. Aspectul stilistico-lexical al limbajului juridic
- IV.2. Asigurarea calităţii traducerilor juridice
- IV.2.1. Competenţele juridică şi lingvistică ale traducătorului
- IV.2.2. Didactizarea traducerii juridice
Referenţi Oficiali
- Ana Pomelnicov
doctor, conferenţiar universitar - Mosenkis Iurii
academician, doctor habilitat în filologie, profesor universitar, Universitatea Naţională “Taras Ševčenko” din Kiev, Ucraina
Teze
Acte Normative
