română | русский | english

Autor: Deliv Inga Gradul: doctor în medicină Specialitatea:  14.00.18 - Psihiatrie şi narcologie Anul: 2007 Conducător ştiinţific: Mircea Revenco doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Instituţia: CSS:

Statut Teza a fost susţinută pe 21 noiembrie 2007 în CSS şi aprobată de CNAA pe 20 decembrie 2007 Autoreferat – 0.25 Mb / în română Teza CZU 616. 89 – 008.454 1.87 Mb / în română 171 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

Au fost investigate 124 femei cu depresie non-psihotică cu vârsta între 18 şi 45 ani cu nivel crescut de anxietate. La 95 dintre pacienţi (grup de studiu), depresia se asocia cu nivel crescut de anxietate trăsătură sau/şi stare. Lotul de control l-au constituit 29 bolnavi la care nivelul de anxietate nu depăşea limita fiziologică. Toţi pacienţii au fost investigaţi clinic (criteriile CIM-10); clinico-psihologic (testul Hamilton M., Spielberger C., MMPI, Chestionarul SF-36, indicel vegetativ Kerdo, indicele dinamicii eficacităţii somnului). Utilizând un chestionar elaborat special şi calculând coeficienţii de corelare, a fost studiat impactul diferitor factori de risc semnificativi în sensul declanşării depresiei la persoanele cu nivel crescut de anxietate. Au fost evaluaţi coeficienţii eficacităţii tratamentului cu antidepresive triciclice şi inhibitori selectivi ai recaptării de serotonină la această categorie de pacienţi.

Au fost evidenţiate particularităţile clinico-evolutive ale depresiei în funcţie de tipul anxietăţii: la pacienţii cu nivel crescut de anxietate trăsătură depresia evolua lent, severitatea ei corela direct cu intensitatea anxietăţii, în tabloul clinic predominau simptomele afective fără fluctuaţii nictemerale evidente, manifestând tendinţe de recurenţă şi cronicizare; depresia asociată cu anxietate situativă debuta acut, simptomele afective se interferau frecvent cu tulburări vegetative, în tabloul clinic erau prezente ideaţia autolitică şi agitaţia psihomotorie; evoluţia depresiei corela direct cu evoluţia situaţiei stresogene; când depresia evolua pe fondal de anxietate stare şi trăsătură manifestate în egală măsură, debutul a fost brusc, cauzat adeseori de situaţii stresogene nesemnificative, tabloul clinic a fost polimorf, episoadele depresive fiind severe cu tendinţe de recurenţă. Tulburările vegetative, mai frecvent sub aspect de simpaticotonie şi dissomniile au fost simptome comune tuturor pacienţilor investigaţi.

Depresia care evolua pe fondal de anxietate situativă sau anxietate în limitele normei fiziologice era mai responsivă la tratament complex, comparativ cu depresia la bolnavii cu nivel crescut de anxietate trăsătură (P<0,001). Calitatea vieţii este mai redusă şi se ameliorează mai lent (P<0,001), mai ales sub aspectul sănătăţii psihice, la depresivii cu nivel crescut de anxietate, în special trăsătură. Tratamentul depresiei non-psihotice la persoanele cu nivel crescut de anxietate necesită a fi complex (psihoterapeutic şi farmacoterapeutic) şi de durată, cu utilizarea obligatorie a remediilor antidepresive cu efect anxiolitic.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Anatol Nacu
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Lucia Carp
  doctor

 Teze

În examinare [1] :

• Managementul clinic al persoanelor cu tulburări mintale severe: diagnostic, reabilitare și integrare psihosocială
  21 decembrie 2022

Arhiva tezelor:
Selectaţi anul2018 [1]2009 [2]2007 [2]2005 [1]

[...] Acte Normative