Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Funcţiile şi semnificaţiile cazurilor în limba română


Autor: Vatamaniuc Aurel
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.02.01 - Limba română
Anul:2007
Conducător ştiinţific: Nicolae (decedat) Raevschi
doctor habilitat, conferenţiar cercetător, Institutul de Filologie Român㠄Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al USM
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 8 noiembrie 2007 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 20 decembrie 2007

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.30 Mb / în română

Teza

CZU 811.1’366.54 (043.3)

Adobe PDF document 0.88 Mb / în română
158 pagini

Cuvinte Cheie

Sintaxă, semantică, funcţie, semnificaţie, caz, gramatica cazurilor, gramatica generativă, caz profund, caz de suprafaţă, locativ, ablativ, alativ, absolutiv, ergativ, esiv, itinerativ, translativ, instrument, posesiv-esiv, comitativ, subcategorizare

Adnotare

Cercetarea de faţă are ca obiect de studiu relaţiile cazuale din limba română. Importanţa şi complexitatea problemei cazurilor rezidă în faptul că tema respectivă se află la confluenţa mai multor niveluri şi discipline lingvistice: morfologie, sintaxă, semantică. Dificultăţile cercetării, ca şi rezultatele diferite se explică, dincolo de factorul subiectiv, prin două trăsături larg răspândite ale sistemului cazual: sincretismul şi ambiguitatea, iar aceste probleme pot fi explicate doar analizând realizatorii, funcţiile şi valorile relaţiilor cazuale în ansamblu. În prezenta lucrare, graţie, în primul rând, opoziţiei dintre cazurile profunde şi cele de adâncime, dar şi altor termeni din Gramatica Cazurilor, se prezintă în ansamblul valorilor de adâncime ale relaţiilor pe care le impune verbul argumentelor sale, formele pe care le îmbracă rolurile semantice şi organizarea sintactică ale acestora în structura de suprafaţă.

Ca metodă de cercetare se preia varianta localistă a Gramaticii Cazurilor [J., ANDERSON, 1971] , întrucât abordează diversitatea fenomenelor ce se produc în cadrul relaţiilor cazuale dintr-o perspectivă unitară.

În teză au fost făcute reinterpretări şi redefiniri ale relaţiilor cazuale. În interpretările cazurilor accentul a fost deplasat de la substantivul luat izolat spre relaţia acestuia cu verbul. S-a făcut o clasificare a relaţiilor cazuale în termeni de subcategorizare a verbelor regrupate în clase semantice. Fiecare relaţie sintactică, chiar şi cele abstracte sînt descrise exclusiv în termeni de localizare şi de direcţie.

Deşi, pe parcursul acestui studiu, nu ne-am referit aproape deloc la termenii de Nominativ, Genitiv, Dativ şi Acuzativ, considerăm ca funcţiile şi semnificaţiile acestora au fost explicate

Cuprins


PARTEA I. Categoria gramaticală a cazului. Consideraţii generale

Capitolul 1. Cazul în limba română

  • 1.1. Noţiunea de categorie gramaticală şi cazul
  • 1.2. Rolul cazurilor în enunţ
  • 1.3. Realizatorii cazurilor în limba română
  • 1.4. Problemele legate de caz
  • 1.4.1. Sincretismul formelor de caz în limba română
  • 1.4.2. Ambiguităţile semantice ale cazurilor româneşti

Capitolul 2. Metode de cercetare ale cazurilor
  • 2.1. Teorii ale cazurilor
  • 2.1.4. Gramatica Cazurilor

PARTEA II. Funcţiile şi semnificaţia cazurilor în limba română

Capitolul 1. Modelul localist al Gramaticii Cazurilor pentru distribuţia cazurilor locative specifice limbii române

  • 1.1. Opoziţia spaţial / spaţialitate
  • 1.1.1. Localizarea şi direcţia concretă
  • 1.1.2. Localizarea şi direcţia abstractă
  • 1.1.3. Concluzii asupra localizării şi direcţiei concrete şi abstracte
  • 1.2. Opoziţia limită / orientare
  • 1.2.1. Locativul verbelor orientate
  • 1.2.2. Concluzii asupra locativul verbelor orientate

Capitolul 2. Cazul Itinerativ
  • 2.1. Funcţiile şi semnificaţia cazului complex Itinerativ în configuraţiile verbelor de atribuire, de privaţiune, de recepţie
  • 2.1.1. Tipologia verbelor de atribuire şi de privaţiune
  • 2.1.2. Ablativul pe poziţia de subiect, Absolutivul pe poziţia de complement direct şi Locativul pe poziţia de complement indirect (în dativ sau / şi prepoziţional) în clasa verbelor unidirecţionale de atribuire
  • 2.1.3. Locativul subiect al verbelor unidirecţionale de privaţiune de tipul „a lua”
  • 2.1.4. Concluzii asupra relaţiilor cazuale din configuraţia verbelor de atribuire şi de privaţiune
  • 2.2. Funcţiile şi semnificaţia cazului complex Itinerativ în configuraţiile verbelor de comunicare
  • 2.2.1. Tipologia verbelor de comunicare
  • 2.2.2. Cazurile din structura configuraţională a verbelor de comunicare
  • 2.2.3. Concluzii asupra relaţiilor cazuale din configuraţia verbelor de comunicare
  • 2.3. Funcţiile şi semnificaţia cazului complex Itinerativ în configuraţiile verbelor psihologice
  • 2.3.1. Tipologia verbelor psihologice
  • 2.3.2. Concluzii asupra relaţiilor cazuale din configuraţia verbelor psihologice
  • 2.4. Funcţiile şi semnificaţia cazului complex Itinerativ în configuraţiile verbelor de cunoaştere
  • 2.4.1. Tipologia verbelor de cunoaştere
  • 2.4.2. Concluzii asupra relaţiilor cazuale din configuraţia verbelor de cunoaştere
  • 2.5. Funcţiile şi semnificaţia cazului complex Itinerativ în configuraţiile verbelor de percepţie
  • 2.5.1. Tipologia verbelor de percepţie
  • 2.5.2. Concluzii asupra relaţiilor cazuale din configuraţia verbelor de percepţie

Capitolul 3. Cazul Translativ
  • 3.1 Funcţiile şi semnificaţia Translativului
  • 3.1.1 Tipologia verbelor care guvernează Translativul
  • 3.1.2 Concluzii asupra relaţiilor cazuale din configuraţia verbelor care guvernează translativul

Capitolul 4. Cazul Locativ Esiv
  • 4.1 Funcţiile şi semnificaţia Locativului în configuraţiile verbelor de stare
  • 4.1.1. Structuri statice /vs/ structuri dinamice
  • 4.1.2. Funcţiile verbului a fi
  • 4.1.3. Tipuri de structuri esive
  • 4.1.4. Concluzii asupra relaţiilor cazuale din configuraţia verbelor care guvernează esivul

Capitolul 5. Cazurile Asociative
  • 5.1. Funcţiile şi semnificaţia cazurilor cu valoare de posesiv
  • 5.1.1. Tipologia verbelor de posesie
  • 5.1.2. Concluzii asupra structurilor posesive
  • 5.2. Funcţiile şi semnificaţia Instrumentalului
  • 5.2.1. Trăsăturile semantice ale instrumentalului în limba română
  • 5.2.2. Instrumentalul în teoria localistă
  • 5.2.3. Realizatorii instrumentalului în limba română
  • 5.2.4. Concluzii asupra Instrumentalului
  • 5.3. Funcţiile şi semnificaţia Instrumentalului incorporat
  • 5.4. Funcţiile şi semnificaţia Comitativului
  • 5.4.1. Tipologia verbelor care guvernează un comitativ
  • 5.4.2. Comitativul în teoria localistă
  • 5.4.3. Concluzii asupra Comitativului