Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Impactul poliparazitismului şi a tratamentului antiparazitar complex asupra statusului morfofiziologic la bovine


Autor: Melnic Galina
Gradul:doctor în biologie
Specialitatea: 03.00.19 - Parazitologie, helmintologie
Anul:2007
Conducător ştiinţific: Dumitru Erhan
doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul de Zoologie al AŞM
Instituţia:

Statut

Teza a fost susţinută pe 27 noiembrie 2007 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 20 decembrie 2007

Autoreferat

Adobe PDF document0.73 Mb / în română

Teza

CZU 616.995.1-08:636.22/28(478)

Adobe PDF document 1.21 Mb / în română
171 pagini

Cuvinte Cheie

parazit, poliparazitism, tratament antiparazitar, imunomodulatori, hemostaza plasmatică, factorii de coagulare, proteinograma

Adnotare

S-a studiat extensivitatea invaziei (EI) şi intensivitatea invaziei la bovine în Republica Moldova şi modificările indicilor morfofuncţionali (indicele protrombinic, timpul de recalcificare activat, timpul de tromboplastină parţial activat, timpul de trombină, conţinutul fibrinogenului, nivelul ionilor de Ca, proteinele totale, albumine, globuline: α1, α2 ,β, γ, numărul leucocitelor şi formula leucocitară) în organismul bovinelor mono-, poliparazitate şi după tratamentul antiparazitar.

Parazitofauna la bovine variază în funcţie de vârstă: la viţei (2-6 luni), EI cu S. papillosus era de 44,0%, Neoascaris vitulorum – 53%, Eimeria spp. – 60%, iar EI mixte constituia 68%, pe când la tineretul bovin (12-18 luni) EI cu S. papillosus era de 44,0 %, N. vitulorum – 4,8%, F. hepatica – 38%, D. lanceolatum – 58%, Eimeria spp.- 58%, EI mixte atingea cota de 98,0%. La bovinele adulte s-a stabilit o EI cu S. papillosus de 28%, E .granulosus larvae – 60,1%, F. hepatica – 46%, D. lanceolatum – 63%, Eimeria spp. – 36,0%, EI mixte era de 100%.

Modificările indicilor morfofuncţionali în organismul bovinelor poliparazitate sunt mai profunde, comparativ cu perturbările respective în condiţii de monoparazitism. În strongiloidoza şi dicrocelioza se remarcă o tendinţă de hipocoagulabilitate manifestată prin scăderea nesemnificativă a IP, nivelului ionilor de Ca2+ cu alungirea TRA, TTPa şi TT datorită, probabil, hipovitaminozei K, deficitului factorilor plasmatici de coagulare şi prezenţei inhibitorilor de trombină (hialuronidază). Strongiloidoza se caracterizează prin modificări ale proteinogramei de tipul I, specifice procesului inflamator acut. Aceste devieri sunt confirmate şi de nivelul sporit al fibrinogenului, numărului leucocitelor şi celulelor nesegmentate. Modificările electroforegramei în dicrocelioză sunt specifice complexului simptomatologic hepatic: icterul mecanic, colicistită, colangeită etc.

Asociaţia parazitară dintre S. papillosus şi D. lanceolatum provoacă în organismul-gazdă scăderea semnificativă a IP, probabil, din cauza cumulării afecţiunilor patogenetice gastroenteropulmonare şi leziunilor hepatice care dereglează sinteza hepatică a proteinelor, inclusiv a factorilor de coagulare, pe când sporirea fibrinogenului, nesegmentatelor indica prezenţa fazei acute a inflamaţiilor de ordin parazitar şi infecţios. Totodată, se constată creşterea numărului de eozinofile din cauza metaboliţilor toxici şi alergizanţilor de ordin parazitar, iar micşorarea numărului limfocitelor este provocată de scăderea reacţiei imunologice a organismului infestat. Complexul parazitar (Eimeria spp., S. papillosus, D. lanceolatum, E. granulosus larvae) produce un ansamblu de perturbări ale hemostazei plasmatice exprimate prin scăderea semnificativă a IP, alungirea indicilor TRA, TTPa şi TT şi sporirea vădită a fibrinogenului. Modificările proteinogramei şe caracterizează prin devieri specifice procesului inflamator acut, cronic şi complexului simptomatologic hepatic.

Indicii morfofuncţionali, la animalele infestate cu S. papillosus şi tratate cu Avomec şi Tilozină 200, la a 56-a zi, postterapeutic, se restabilesc sub nivelul lotului de referinţă în proporţie de cca 67,0%, pe când după tratamentul complex cu Umbelicen, Avomec şi Tilozină 200, indicii morfofiziologici cercetaţi se reconstituie în volum de circa 95,0%. La bovinele infestate cu D. lanceolatum şi tratate cu Rombendazol 2,5% şi Tilozină 200, postterapeutic, indicii morfofuncţionali se restabilesc într-un volum mai redus de circa 44,0%, probabil, datorită leziunilor hepatocelulare profunde. După tratamentul antiparazitar compex cu Umbelicen, Rombendazol 2,5% şi Tilozină 200, indicii cercetaţi revin sub nivelul lotului de referinţă în mărime de cca 91,0%.

Medicaţia cu Rombendazol 2,5% şi Tilozină 200 a animalelor infestate de asociaţia parazitară S. papillosus şi D. lanceolatum restabileşte statusul morfofuncţional, în ultima etapă a experimentului, cca 28,0%, dar, în urma tratamentului antiparazitar complex cu Umbelicen, Rombendazol 2,5% şi Tilozin 200, recuperarea indicilor morfofiziologici este de aproximativ 87,0%. În cazul aplicării tratamentului complex cu Brovitacoccid, Rombendazol 2,5% şi Tilozină 200 a bovinelor invadate de asociaţia parazitară Eimeria spp. S. papillosus, D. lanceolatum şi E. granulosus larvae, la 56 de zile, postterapeutic, indicii morfofuncţionali se restabilesc în proprţie de aproape 22,0%, pe când tratamentul cu Umbelicen, Brovitacoccid, Rombendazol 2,5% şi Tilozină 200 contribuie la restabilirea indicilor menţionaţi în proporţie de circa 55,5%.

Utilizarea Umbelicenului în schemele de tratament antiparazitar reduce efectele adverse ale factorului parazitar şi iatrogen, datorită proprietăţilor antiinflamatoare, regenerative, imunomodulatoare şi de ameliorare a metabolismului proteic.

Cuprins


CAPITOLUL I. Modificările morfofuncţionale în organismul animalelor sub influenţa agenţilor parazitari şi după tratamentul antiparazitar (Sinteză bibliografică)
  • 1 Poliparazitismul – fenomen biologic
  • 1.1 Poliparazitismul la bovine
  • 2 Mecanisme morfofuncţionale ale patogenezei şi terapiei antiparazitare
  • 2.1 Perturbarea indicilor hemostazei plasmatice de către factorul parazitar şi tratamentul antiparazitar
  • 2.2 Efectele parazitismului şi a terapiei antiparazitare asupra metabolismului proteic
  • 2.3 Modificările indicilor leucocitari sub influenţa parazitismului şi tratamentului antiparazitar
  • 2.4 Rolul tratamentului antiparazitar şi al imunomodulatorilor în mecanismele morfofuncţionale

CAPITOLUL II. Materiale şi metode de cercetare
  • 1 Metodologia studierii parazitofaunei la bovine şi tratamentul antiparazitar
  • 2 Metode de cercetare a indicilor morfofuncţionali la bovine

CAPITOLUL III. Consecinţele mono-, poliparazitismului şi a tratamentului antiparazitar complex asupra statusului morfofiziologic la bovine (rezultatele investigaţiilor)
  • 1 Paraziofauna la bovine, în diferite zone ale Republicii Moldova
  • 2 Impactul monoparazitismului (S. papillosus şi D. lanceolatum) şi al tratamentului antiparazitar cu Avomec, Rombendazol 2,5% şi Tilozină 200 asupra organismului bovinelor
  • 3 Impactul poliparazitismului şi terapiei antiparazitare cu Rombendazol 2,5%, Brovitacoccid şi Tilozină 200 asupra organismului bovinelor
  • 4 Influenţa monoparazitismului (S. papillosus şi D. Lanceolatum) şi a tratamentului antiparazitar complex cu Avomec, Rombendazol 2,5%, Tilozină 200 şi Umbelicen, asupra organismului bovinelor
  • 5 Influenţa poliparazitismului şi a terapiei antiparazitare complexe cu Brovitacoccid, Rombendazol 2,5%, Tilozină 200 şi Umbelicen asupra organismului bovinelor