română | русский | english

Autor: Melnic Galina Gradul: doctor în biologie Specialitatea:  03.00.19 - Parazitologie, helmintologie Anul: 2007 Conducător ştiinţific: Dumitru Erhan doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul de Zoologie Instituţia:

Statut Teza a fost susţinută pe 27 noiembrie 2007 în CSS şi aprobată de CNAA pe 20 decembrie 2007 Autoreferat erată – 0.73 Mb / în română Teza CZU 616.995.1-08:636.22/28(478) erată 1.21 Mb / în română 171 pagini

Cuvinte Cheie

Adnotare

S-a studiat extensivitatea invaziei (EI) şi intensivitatea invaziei la bovine în Republica Moldova şi modificările indicilor morfofuncţionali (indicele protrombinic, timpul de recalcificare activat, timpul de tromboplastină parţial activat, timpul de trombină, conţinutul fibrinogenului, nivelul ionilor de Ca, proteinele totale, albumine, globuline: α1, α2 ,β, γ, numărul leucocitelor şi formula leucocitară) în organismul bovinelor mono-, poliparazitate şi după tratamentul antiparazitar.

Parazitofauna la bovine variază în funcţie de vârstă: la viţei (2-6 luni), EI cu S. papillosus era de 44,0%, Neoascaris vitulorum – 53%, Eimeria spp. – 60%, iar EI mixte constituia 68%, pe când la tineretul bovin (12-18 luni) EI cu S. papillosus era de 44,0 %, N. vitulorum – 4,8%, F. hepatica – 38%, D. lanceolatum – 58%, Eimeria spp.- 58%, EI mixte atingea cota de 98,0%. La bovinele adulte s-a stabilit o EI cu S. papillosus de 28%, E .granulosus larvae – 60,1%, F. hepatica – 46%, D. lanceolatum – 63%, Eimeria spp. – 36,0%, EI mixte era de 100%.

Modificările indicilor morfofuncţionali în organismul bovinelor poliparazitate sunt mai profunde, comparativ cu perturbările respective în condiţii de monoparazitism. În strongiloidoza şi dicrocelioza se remarcă o tendinţă de hipocoagulabilitate manifestată prin scăderea nesemnificativă a IP, nivelului ionilor de Ca2+ cu alungirea TRA, TTPa şi TT datorită, probabil, hipovitaminozei K, deficitului factorilor plasmatici de coagulare şi prezenţei inhibitorilor de trombină (hialuronidază). Strongiloidoza se caracterizează prin modificări ale proteinogramei de tipul I, specifice procesului inflamator acut. Aceste devieri sunt confirmate şi de nivelul sporit al fibrinogenului, numărului leucocitelor şi celulelor nesegmentate. Modificările electroforegramei în dicrocelioză sunt specifice complexului simptomatologic hepatic: icterul mecanic, colicistită, colangeită etc.

Asociaţia parazitară dintre S. papillosus şi D. lanceolatum provoacă în organismul-gazdă scăderea semnificativă a IP, probabil, din cauza cumulării afecţiunilor patogenetice gastroenteropulmonare şi leziunilor hepatice care dereglează sinteza hepatică a proteinelor, inclusiv a factorilor de coagulare, pe când sporirea fibrinogenului, nesegmentatelor indica prezenţa fazei acute a inflamaţiilor de ordin parazitar şi infecţios. Totodată, se constată creşterea numărului de eozinofile din cauza metaboliţilor toxici şi alergizanţilor de ordin parazitar, iar micşorarea numărului limfocitelor este provocată de scăderea reacţiei imunologice a organismului infestat. Complexul parazitar (Eimeria spp., S. papillosus, D. lanceolatum, E. granulosus larvae) produce un ansamblu de perturbări ale hemostazei plasmatice exprimate prin scăderea semnificativă a IP, alungirea indicilor TRA, TTPa şi TT şi sporirea vădită a fibrinogenului. Modificările proteinogramei şe caracterizează prin devieri specifice procesului inflamator acut, cronic şi complexului simptomatologic hepatic.

Indicii morfofuncţionali, la animalele infestate cu S. papillosus şi tratate cu Avomec şi Tilozină 200, la a 56-a zi, postterapeutic, se restabilesc sub nivelul lotului de referinţă în proporţie de cca 67,0%, pe când după tratamentul complex cu Umbelicen, Avomec şi Tilozină 200, indicii morfofiziologici cercetaţi se reconstituie în volum de circa 95,0%. La bovinele infestate cu D. lanceolatum şi tratate cu Rombendazol 2,5% şi Tilozină 200, postterapeutic, indicii morfofuncţionali se restabilesc într-un volum mai redus de circa 44,0%, probabil, datorită leziunilor hepatocelulare profunde. După tratamentul antiparazitar compex cu Umbelicen, Rombendazol 2,5% şi Tilozină 200, indicii cercetaţi revin sub nivelul lotului de referinţă în mărime de cca 91,0%.

Medicaţia cu Rombendazol 2,5% şi Tilozină 200 a animalelor infestate de asociaţia parazitară S. papillosus şi D. lanceolatum restabileşte statusul morfofuncţional, în ultima etapă a experimentului, cca 28,0%, dar, în urma tratamentului antiparazitar complex cu Umbelicen, Rombendazol 2,5% şi Tilozin 200, recuperarea indicilor morfofiziologici este de aproximativ 87,0%. În cazul aplicării tratamentului complex cu Brovitacoccid, Rombendazol 2,5% şi Tilozină 200 a bovinelor invadate de asociaţia parazitară Eimeria spp. S. papillosus, D. lanceolatum şi E. granulosus larvae, la 56 de zile, postterapeutic, indicii morfofuncţionali se restabilesc în proprţie de aproape 22,0%, pe când tratamentul cu Umbelicen, Brovitacoccid, Rombendazol 2,5% şi Tilozină 200 contribuie la restabilirea indicilor menţionaţi în proporţie de circa 55,5%.

Utilizarea Umbelicenului în schemele de tratament antiparazitar reduce efectele adverse ale factorului parazitar şi iatrogen, datorită proprietăţilor antiinflamatoare, regenerative, imunomodulatoare şi de ameliorare a metabolismului proteic.

Cuprins

Referenţi Oficiali

• Nina Tălămbuţă
  doctor, conferenţiar universitar
• Eugen Zgardan
  doctor habilitat, profesor universitar

 Teze

În examinare [1] :

• Helmintofauna speciilor alogene de pești în condițiile Republicii Moldova
  23 decembrie 2022

Arhiva tezelor:
Selectaţi anul2023 [1]2016 [1]2010 [1]2009 [1]2007 [1]2005 [1]

[...] Acte Normative