|
|
Statut
Teza a fost susţinută pe 28 noiembrie 2007 în CSS şi aprobată de CNAA pe 20 decembrie 2007
Autoreferat
– 0.47 Mb / în română
Teza
CZU 574-635+628-335:582•2/•3
1.35 Mb /
în română
151 pagini |
Cuvinte Cheie
alge, plante superioare, biomasa, complexe zootehnice, ape reziduale, epurarea biologică.
Adnotare
În lucrare sunt expuse rezultatele cultivării în laborator şi parţial în condiţii naturale a cinci tulpini de alge (Synechocystis salina, Chlorella vulgaris, Scenedesmus vulgaris, Scenedesmus quadricauda, Rhizoclonium hieroglyphicum, Cladophora fracta) şi trei specii de plante vasculare (Lemna trisulca, L. minor, Myriophyllum spicatum) pe mediu cu adaos de ape reziduale de la complexele de creştere a găinilor, siunelor şi bovinelor. S-a constatat că toate speciile de plante antrenate în experienţe se dezvoltă intens în medii cu diferite concentraţii de ape reziduale, însă cele mai optimale concentraţii sunt 10-20%. Adaosul unei concentraţii mai înalte reţine evident dezvoltarea plantelor, dar nu provoacă moartea lor. Unele specii continuă să se dezvolte şi în concentraţii de peşte 50% de ape reziduale.
S-a demonstrat că algele şi plante superioare asimilează pînă la 96-98% din azotul şi fosforul dizolvat în apele reziduale, contribuind la intensificarea proceselor de epurarea biologică a algelor. Biomasa obţinută pe medii cu adaos de ape reziduale după calităţile nutritive nu se deosebeşte evident de cea crescută pe medii minerale. Utilizarea biomasei în calitate de supliment în nutriţia păsărilor şi animalelor sporeşte mult productivitatea şi calitatea producţiei animalelor.
S-a constatat de asemenea că biomasa algelor şi plantelor acvatice superioare obţinută pe medii cu adaos de ape reziduale costă de 10-20 ori mai puţin cu cea crescută pe medii minerale. Algele şi plantele superioare elimină în apă, în procesul fotosintezei o cantitate mare de oxigen, care contribuie la mineralizarea substanţelor organice din apă.
Cuprins
CAPITOLUL I. Rezumat al literaturii
- 1. Relatări generale
- 2. Caracteristica comunităţilor de alge în apele reziduale de diferită origine
- 2.1. Algoflora bazinelor sistemelor de epurare a unor fabrici de zahăr
- 2.2. Algoflora apelor reziduale de la unele intreprinderi industriale
- 2.3.Algoflora apelor reziduale de la complexele animaliere
- 2.4. Cultivarea algelor în ape reziduale în scopul intensificării procesului de epurare biologică
CAPITOLUL II. Obiectul şi metodele de studiu
- 1. Caracteristica obiectelor antrenate în experienţe
- 2. Metodele de cercetare
- 3. Caracteristica apelor reziduale de la diferite complexe animaliere şi avicole
CAPITOLUL III. Particularitatile cultivarii algelor pe medii cu adaos de ape reziduale de la complexele avicole, de bovine si suine
- 1. Cultivarea microalgelor
- 1.1. Cultivarea microalgei Synechocystis salina
- 1.2. Cultivarea microalgei Chlorella vulgaris
- 1.3. Cultivarea microalgei Scenedesmus quadricauda
- 2. Cultivarea algelor verzi macroscopice
- 2.1. Cultivarea algei Cladophora fracta
- 2.2. Cultivarea algei Rhizoclonium hieroglyphicum
- 2.3. Dependenta dezvoltării algelor in cultura de biomasa inoculmului
CAPITOLUL IV. Cultivarea plantelor superioare pe medii cu dejecţii de la complexele de găini şi rolul lor în procesul de epurare biologică a apelor poluate
- 1. Cultivarea speciei Lemna trisulca L
- 2 Cultivarea speciei Lemna Minor L.
- 3 Cultivarea speciei Myriophyllum Spicatum L.
- 4. Rolul plantelor acvatice superioare in modificarea unor componenţi chimici în apele reziduale de complexele avicole
CAPITOLUL V. Rolul algelor în modificarea compoziţiei chimice a apelor reziduale şi obţinerii biomasei furajere
- 1. Modificarea unor ingridienţi chimici din apele reziduale sub influenţa algei Chlorella vulgaris
- 2. Modificarea compotiţiei chimice a mediul nutritiv cu adaos de 10% ape reziduale de la bovine sub influenţa algei Scenedesmus quadricauda
- 3. Utilizarea biomasei algale obţinute pe medii cu ape reziduale de la complexele zootehnice a puilor de găini