Paşaportul specialităţii:
Domeniul ştiinţific în care se conferă gradele ştiinţifice:
Biologie
Formula specialităţii
Hidrobiologia este o ramură a ştiinţei care se ocupă cu studiul structurii, repartizării şi legităţilor interacţiunii organismelor acvatice (hidrobionţi) între ele şi cu factorii abiotici ( hidrologice, hidrochimice). Obiectul hidrobiologiei îl constituie diversitatea specifică, structura cantitativă, starea mediului de trai şi rolul grupărilor ecologice de hidrobionţi (plancton, necton, bentos ş.a.) in funcţionarea ecosistemele acvatice marine şi continentale.
Ihtiologia este o ramură a biologiei care se ocupă cu studiul sistematicii, evoluţiei, răspândirii, genezei şi morfologiei peştilor, particularităţilor lor biologice şi ecologice, caracterului influenţei factorilor abiotici şi biotici asupra ciclului vital, nutriţiei, reproducerii şi dezvoltării, ritmului de creştere şi migraţiilor în scopul prognozării dinamicii populaţiilor în diferite ecosisteme acvatice şi elaborării metodelor de reproducere şi procedeelor de conservare şi valorificare durabilă a resurselor piscicole.
Direcţii de cercetare
- Studiul comunităţilor de hidrobionţi, structurii lor specifice şi diversităţii, relaţiilor interpopulaţionale în dependenţă de componenţa mediului de trai ca bază a stabilităţii componenţei specifice şi funcţionării biocenozei. Legităţile funcţionării ecosistemelor acvatice.
- Studiul stării ecologice a mediului de trai al hidrobionţilor: componenţa fizico-chimică a apei, suspensiilor şi mâlurilor, prezenţa şi calitatea nutriţiei, procesele de acumulare, migraţiile substanţelor chimice şi energiei în lanţurile trofice şi în ecosistemul integru, legităţile creşterii şi dezvoltării, particularităţilor ciclurilor vitale.
- Studiul influenţei mediului acvatic asupra plantelor şi animalelor acvatice cu scopul stabilirii limitelor de toleranţă şi evaluării rezistenţei lor în condiţiile instabilităţii proprietăţilor fizico-chimice ale mediului acvatic (în special, sub influenţa factorilor antropici).
- Studiul şi elaborarea metodelor de evaluare a daunelor pricinuite resurselor acvatice şi în special celor piscicole în rezultatul poluării ecosistemelor cu ape reziduale industriale, agricole şi menajere ( mai ales cu pesticide, metale grele, fenoli ect.)
- Stabilirea evoluţiei diversităţii specifice actuale a hidrofaunei nevertebratelor şi a ihtiofaunei, caracterului şi tendinţelor modificărilor hidrobioocenozelor în ecosistemele acvatice în condiţiile impactului antropic.
- Studiul dinamicii parametrilor cantitativi ai populaţiilor de hidrobionţi, mecanismelor de reglare a efectivelor lor numerice, migraţiilor diurne şi sezoniere.
- Studiul proceselor bioproductivităţii în ecosistemele acvatice, structurii trofice a comunităţilor, circuitului elementelor nutritive şi proceselor metabolice în diferite tipuri de ecoton (apă-substrat, estuarii, zone litorale, ş.a.).
- Studiul productivităţii şi diversităţii specifice a ecosistemelor acvatice în raport cu particularităţile lor hidrologice, hidrochimice şi condiţiile climaterice.
- Revelarea proceselor eutrofizării antropogene şi urmărilor poluării ecosistemelor acvatice cu diferite tipuri de deşeuri şi ape reziduale – industriale, agricole şi menajere. Studiul acţiunii diferitor substanţe chimice asupra reproducerii şi dezvoltării plantelor şi animalelor acvatice cu scopul evaluării nivelurilor admisibile de poluare.
- Aprecierea factorilor de bază în formarea componenţei apelor naturale, proceselor şi capacităţilor de autoepurare şi legităţilor de interacţiune a componentelor biotice şi abiotice ale ecosistemei acvatice.
- Studiul productivităţii ecosistemelor acvatice ca indice de bază în estimarea şi elaborarea principiilor şi metodelor de valorificare durabilă a resurselor naturale.
- Elaborarea tehnologiilor; procedeelor ecologo-industriale de reproducere şi creştere a speciilor de peşti aborigeni şi aclimatizaţi cât şi a altor specii de hidrobionţi.
- Elaborarea bazelor teoretice şi a modelelor matematice de utilizare durabilă a resurselor biologice naturale.
Specialităţi adiacente:
Specialităţi complementare:
Delimitările de specialităţile adiacente:
Cercetările ştiinţifice la specialitatea 03.00.18 – hidrobiologie, ihtiologie sunt imposibile fără antrenarea metodelor, obiectivelor şi a realizărilor altor discipline adiacente: hidrochimia, hidrologia, biocenologia, biochimia, botanica, microbiologia, zoologia, fiziologia animalelor, genetica, ecologia, biologia dezvoltării etc. Spre deosebire de specialitatea hidrobiologie-ihtiologie, aceste disciplini studiază obiectele şi proprietăţile specifice ale lumii organice şi componentelor neorganice fără a ţine cont de legătura lor reciprocă şi influenţa condiţiilor mediului ambiant asupra dezvoltării lor.
Hidrobiologia şi ihtiologia, ca şi hidrochimia, sunt ştiinţe de importanţă majoră, care studiază apa şi organismele care o populează. Dacă hidrochimia apreciază componenţa chimică a apelor naturale şi modificările ei în timp şi spaţiu, atunci hidrobiologia şi ihtiologia studiază diversitatea specifică, structura cantitativă a organismelor acvatice, interacţiunea factorilor abiotici şi biotici, crearea condiţiilor optimale de existenţă a organismelor şi stabilitatea ecosistemelor faţă de factorii provocatori de perturbaţii.
Planificarea experienţelor, analiza rezultatelor şi elaborarea modelelor matematice se referă la specialitatea “utilizarea tehnicii de calcul, modelarea matematică şi metodele matematice în cercetări ştiinţifice”
Problemele utilizării raţionale a resurselor naturale şi protecţiei mediului ambiant diferă de specialitatea “hidrobiologie-ihtiologie” prin faptul că nu studiază procesele care provoacă dereglarea funcţionării ecosistemelor, populaţiilor, indivizilor.
Tezele de doctorat elaborate la interferenţa specialităţii “Hidrobiologie,ihtiologie” cu specialităţile adiacente enumerate mai sus, pot fi prezentate spre susţinere la două specialităţi cu condiţia includerii în componenţa consiliului specializat a specialiştilor respectivi.
Autorii:
Date despre autorii paşaportului specialităţii ştiinţifice, a programei examenului de doctorat şi date despre recenzenţi
Autorul:
- Zubcov Elena, doctor habilitat în ştiinţe biologice, profesor cercetător, şef al laboratorului Hidrobiologie şi Ecotoxicologie, profesor la catedra Biologie Umană şi Animală USM
- Ungureanu Laurenţia, doctor în ştiinţe biologice, conferenţiar cercetător, cercetător ştiinţific coordonator al Institutului de Zoologie al A.Ş.M., conferenţiar la catedra Biologie Umană şi Animală
- Vladimirov Mihail, doctor în ştiinţe biologice, conferenţiar-cercetător, colaborator ştiinţific coordonator al Institutului de Zoologie al A.Ş.M.
- Usatîi Marin, doctor în ştiinţe biologice, şef al laboratorului Ecofiziologie şi Conservare a Ihtiogenofondului al Institutului de Zoologie al A. Ş. M.
- Petru Leucă, doctor în ştiinţe biologice, colaborator ştiinţific coordonator al Institutului de Zoologie al A. Ş. M.
Recenzentul:
- Toderaş Ion, doctor habilitat în ştiinţe biologice, membru - corespondent al A.Ş.M., profesor universitar, director al Institutului de Zoologie al A.Ş.M., şef catedra Biologie Umană şi Animală.