Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Folcloristica românească din Basarabia anilor 1918–1940


Autor: Trofimov Maria
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.01.09 - Folcloristică
Anul:2008
Conducător ştiinţific: Nicolae Băieşu
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Filologie al AŞM
Instituţia:

Statut

Teza a fost susţinută pe 24 ianuarie 2008 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 28 februarie 2008

Autoreferat

Adobe PDF document0.30 Mb / în română

Teza

CZU 398(478)(09)(043.3)

Adobe PDF document 4.82 Mb / în română
196 pagini


Cuvinte Cheie

basm, cîntec, creaţie populară, datină (obicei), etno-folclor, etnologie, folclor, folclorist, folcloristică, patrimoniu cultural, ritual, sărbătoare de peste an, societate culturală, strigătură, textologie, tezaur folcloric, tradiţie, zicătoare

Adnotare

În anii de ideologie totalitară comunistă conducerea oficială manifesta tendinţa de a reduce cît era posibil referirile la materialele etno-folcloristice din Basarabia perioadei interbelice. Lucrarea de faţă încearcă să completeze acest vid propunînd pentru examinare un volum considerabil de materiale care ţin de creaţia populară.

O sarcină importantă şi dificilă de realizat, dar indispensabilă studiului vizează reeditarea critică a lucrărilor valoroase elaborate în anii 1918–1940. Se are în vedere culegerile de texte folclorice şi studiile semnate de Gh. Madan, I. Buzdugan, O. Constantinescu ş. a., unele dintre care stau în sertarele unor edituri aşteptînd să fie tipărite. Acestea, fără îndoială, ar contribui la facilitarea cercetărilor folcloristice.

Revistele şi ziarele timpului au publicat şi ele un volum considerabil de materiale etno-folclorice. Opinăm că acestea trebuie adunate într-o culegere specială care ar fi de mare folos şi interes atît pentru cercetători, cît şi pentru toţi iubitorii tezaurului popular naţional. Publicarea culegerilor de acest gen ar înlătura o lacună vizibilă din domeniul ştiinţei folcloristice româneşti.

Prin lucrarea de faţă se încearcă a demonstra că materialele folclorice şi etnografice, precum şi modul de investigare efectuat în perioada anilor 1918–1940 merită şi trebuie să fie studiate, incluzîndu-le astfel în circuitul ştiinţific.

Rezultatele cercetării pot fi utilizate în prelegerile universitare, la cursurile opţionale de creaţie populară, la orele de literatură şi folclor în licee, la elaborarea studiilor de etnologie şi istorie a culturii populare, de civilizaţie românească ş. a.

Cuprins


CAPITOLUL I. Culegerea, publicarea şi aprecierea materialelor etno-folclorice de către scriitori, pedagogi şi alţi oameni de cultură
  1. Gheorghe V. Madan
  2. Ion Buzdugan
  3. Iulia Siminel
  4. Olimpiu Constantinescu, Ion Stoian
  5. Ecaterina Nemirovschi
  6. Vasile Şalaru
  7. Tatiana Găluşcă–Cîrşmariu
  8. Boris Malski
  9. Mihail Bîrcă, Vasile Popovici
  10. Aurel Codreanu, Gheorghe Ştefănescu, Natalia Dăscălescu

CAPITOLUL II. Importanţa ştiinţifică a operelor folcloristice şi etnografice ale lui Petre Ştefănucă
  1. Folclor din judeţul Lăpuşna
  2. Literatura populară a satului Iurceni
  3. Cercetări folclorice pe Valea Nistrului de Jos
  4. Două variante basarabene la basmul „Harap Alb” al lui Ion Creangă
  5. Datinile de Crăciun şi Anul Nou pe Valea Nistrului de Jos
  6. Alte articole şi materiale etno-folclorice publicate de Petre Ştefănucă

CAPITOLUL III. Opere etno-folclorice şi studii folcloristice româneşti în presa periodică basarabeană
  1. Mărgăritare basarabene
  2. Cuget moldovenesc
  3. Viaţa Basarabiei
  4. Şcoala basarabeană
  5. Bugeacul
  6. Crenguţa
  7. Pagini basarabene