Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Sindromul „copilul moale neurogen”, particularităţi de diagnostic şi tratament


Autor: Carolina Varvariuc
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.13 - Neurologie
Anul:2008
Conducător ştiinţific: Ion Iliciuc
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Consultant ştiinţific: Galina Rusu
doctor, conferenţiar universitar
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 27 februarie 2008 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 17 aprilie 2008

Autoreferat

Adobe PDF document0.38 Mb / în română

Teza

CZU 616.8-009.16-053-2

Adobe PDF document 0.86 Mb / în română
130 pagini


Cuvinte Cheie

sindromul copilului moale neurogen, hipotonie infantilă neurogenă, encefalopatie perinatală, encefalopatie reziduală, paralizie cerebrală, neuropatii, tulburări motorii, dereglări de sensibilitate, tulburări vegetative, retard neuropsihic, algoritm de diagnostic, maturinol, Gerovital H3

Adnotare

Prezentul studiu se bazează pe examenul unui lot din 71 pacienţi cu encefalopatii perinatale (EP) şi reziduale (ER), 15 – cu paralizie cerebrală infantilă forma atonică, 30 – cu paralizie flască periferică (PFP) şi 30 copii sănătoşi. Cercetarea avea drept obiective: determinarea factorilor etiologici, studierea unor particularităţi clinice, neuroimagistice şi de tratament ale sindromului „copilul moale neurogen” (SCMN).

Luînd în considerare, că în cadrul acestui sindrom poate fi antrenat atît sistemul nervos central (SNC), cît şi sistemul nervos periferic (SNP), în baza rezultatelor examenului clinic şi neuroimagistic s-a realizat diagnosticul diferenţial al leziunilor sistemului nervos central şi ale sistemului nervos periferic.

Pentru afecţiunile intracerebrale este caracteristică generalizarea semnelor clinice de bază, cum ar fi hipotonia musculară, hipochinezia şi hipo- sau hiperreflexia. În PFP hipotonia musculară, hipochinezia şi hipo- sau areflexia sunt prezente în membrul(membrele) afectat(e). Modificări ale parametrilor neuroimagistici (modificări morfopatologice intracerebrale) s-au depistat în SCMN de origine centrală. S-a constatat dependenţa hipotoniei musculare şi dimensiunilor fontanelei anterioare de ventriculomegalia creerului şi nivelul de calciu seric. La pacienţii cu PFP aceste modificări indică localizarea procesului în nervii membrului (membrilor) superior(i) sau inferior(i) şi severitatea procesului.

În baza rezultatelor înregistrate au fost evidenţiate 2 principii noi de tratament: „principiul incontinuităţii terapiei” şi „principiul accelerării maturaţiei sistemului nervos”. Tratamentul cu Maturinol rezultă cu o ameliorare mai vădită a starii generale a pacienţilor cu afecţiuni atît ale SNC, cît şi ale SNP, a semnelor clinice şi paraclinice, comparativ cu efectele înregistrate în tratamentul cu remedii de rutină. Gerovitalul H3, graţie acţiunii benefice asupra aparatului suprasegmentar autonom, restabileşte precoce tulburările mnezice cu dezvoltarea achiziţiilor psihomotorii.

Cuprins


CAPITOLUL I Revista literaturii
  • I.1. Istoricul problemei, evoluţia conceptuală a hipotoniei infantile (HI)
  • I.2. Factorii de risc şi etiologia sindromului „copilului moale” (SCM)
  • I.3. Unele particularităţi clinice şi de diagnostic ale SCM
  • I.4. Viziuni contemporane în diagnosticarea paraclinică a unor patologii cu SCM
  • I.5. Strategii terapeutice în SCM

CAPITOLUL II Material şi metode
  • II.1. Structura loturilor de pacienţi şi metodele clinice şi paraclinice de explorare
  • II.2. Metodele de explorare suplimentare
  • II.3. Metodele de tratament
  • II. 4. Metodele de evaluare statistică a rezultatelor

CAPITOLUL III Particularităţi clinice şi de diagnostic ale SCMN
  • III.1. Factorii favorizanţi şi etiologia sindromului „copilul moale neurogen” (SCMN)
  • III.2. Particularităţile neurologice ale SCMN şi diagnosticul diferenţial
    • III.2.1. Particularităţile clinice ale SCMN
    • III.2.2. Tulburările motorii în SCMN
    • III.2.3. Dereglările trofice şi de sensibilitate la pacienţii cu SCMN
    • III.2.4. Unele particularităţi ale dereglărilor vegetative în SCMN
    • III.2.5. Dezvoltarea achiziţiilor neuropsihomotorii la copiii cu SCMN
  • III.3. Analiza investigaţiilor suplimentare de SCMN
    • III.3.1 Tabloul oftalmoscopic şi depistarea focarului patologic în cazul SCMN

CAPITOLUL IV Rezultatele terapiei cu maturinol şi gerovital a copiilor cu SCMN

CAPITOLUL V Discuţii interpretarea rezultatelor