Instituţiile juridice în procesul de formare a poporului român
|
StatutTeza a fost susţinută pe 25 iulie 2008 în CSSşi aprobată de CNAA pe 1 octombrie 2009 Autoreferat – 0.21 Mb / în română |
Cuvinte Cheie
traci, geto-daci, daco-romani, latini, peregrini, deditici, tăbliţe cerate,obşte, devălmăşie, romanizare, creştinare, etnogeneză, naţiune, valah, român, cnezat, voievodat, înfrăţire, jurământ, oamenii buni şi bătrâni, teoria volohă şi a vlahismului, teoria Roesler, continuitate, autohton, ius valachicum, răspundere personală, răspundere colectivă, zapis, cislă.Adnotare
Procesul de etnogeneză a românilor s-a realizat în epoca obştii săteşti (271- secol.VIII) conform periodizării istoriei dreptului, I perioadă a istoriei dreptului român fiind cea geto-dacică (s.I a.Chr.-s.III p.Chr.), cu cele 2 etape: până la 106 şi apoi a dreptului în Dacia, provincie romană (106-271 p.Chr).
A doua perioadă ţine de la evacuarea Daciei de către romani (271) până la unirea Principatelor (1859), dar din această perioadă pentru teză este relevantă doar prima etapă, cea a monarhiei fărămiţării feudale, din ea evidenţiem epoca obştii săteşti (271-s.VIII), cea a apariţiei primelor formaţiuni statale (s.VIII-XI) şi epoca formării statelor feudale independente (secol.XI-XIV).
Epoca obştii săteşti a fost leagănul formării poporului român, ce avea în calitate formă socială de organizare comunitatea sătească, cu structura de bază – familia-pereche. Obştea sătească a asigurat trecerea de la societatea sclavagistă la cea feudală. Normele daco-romane şi-au pierdut semnificaţia juridică, devenind norme de conduită, dar nu şi conţinutul juridic, ce s-a păstrat şi astfel s-a transmis fondul juridic daco-roman. Astfel obştea sătească şi în plan juridic funcţiona ca factor de legătură şi continuitate între perioada sclavagistă şi feudală.
Vorbind despre contribuţia instituţiilor politice, trebuie menţionate: oamenii buni şi bătrâni, chezii, voievozii ce au asigurat organizarea socială a autohtonilor în obşti săteşti, uniuni de obşti, cnezate, voievodate, i-au condus la lupta cu migratorii, din instituţiile juridice se menţionează: jurământul, înfrăţirea cu variantele sale înfrăţirea pe moşie şi frăţia de cruce. Autohtonii trebuiau să se apere cu propriile lor mijloace, unul dintre care era înfrăţirea, în special, acolo unde nu exista putere publică chemată să asigure apărarea.
Ius valachicum de la începuturile sale se baza pe autonomia etnică şi juridică, pe care autohtonii au reuşit s-o păstreze în confruntarea cu migratorii. Această autonomie se manifestă în instituţiile judiciare proprii, a pedepsei, dărilor, în alegerea organelor de conducere etc. Trebuie de menţionat că fără romanizarea geto-dacilor, fără creştinarea daco-romanilor la sfârşitul secol. IV-începutul secol.V şi contribuţia instituţiilor juridice nu poate fi vorba despre etnogeneza românilor. Fără acest nucleu al evenimetelor din obştea sătească, etapa monarhiei fărămiţării feudale nu ar fi fost posibilă întemeierea statelor româneşti, unirea de la 1859 şi Marea Unire de la 1918. Anume acestui eveniment de etnogeneză a românilor, proces fundamental ai istoriei românilor şi al istoriei statului şi dreptului românesc, datorăm succesele menţionate.
Cuprins
- 1. Etapa prestatală la geto-daci (mileniul II î.Hr.- sec.I.d.Hr.)
- a) Tracii, strămoşii geto-dacilor
- b) Organizarea socială şi normele de conduită în perioada democraţiei militare la geto-daci
- 2. Etapa statală la geto-daci (sec.I î.Hr. – 106 d.Hr.)
- c) Întemeierea şi organizarea statului geto-dac
- d) Dreptul geto-dac
CAPITOLUL II. Statul şi dreptul în Dacia, provincie romană
- 1. Organizarea administrativ-finaciar şi militară a provinciei, Dacia romană
- 2. Dreptul în Dacia, provincie romană
CAPITOLUL III. Contribuţia instituţiilor politice şi juridice la procesul de etnogeneză a românilor
- 1. Etnogeneza românilor
- A). Etapa Daciei pre-romane
- B). Etapa Daciei romane
- C). Etapa Daciei post-romane
- Dominaţia vizigoţilor
- Dominaţia hunilor
- Dominaţia gepizilor
- d) Dominaţia avară
- D). Secolul al VIII-lea, încheierea procesului de etnogeneză a românilor şi formare a limbii române
- 2. Etnogeneza românilor între diversiuni şi nuanţe
- 3. Evoluţia organizării sociale pe teritoriul ţării noastre de la obşti săteşti la ţări şi stat
- 4. Legea Ţării şi Instituţiile sale juridice
Referenţi Oficiali
- Dumitru Baltaga
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova - Ioan Humă
doctor în drept, profesor universitar, Universitatea “Danubius”, Galaţi, România
Teze
În examinare [1] :
Arhiva tezelor:
Acte Normative
