Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Politică şi planificare lingvistică: abordare teoretică şi aplicativă (în baza materialului din Republica Moldova şi din alte state)


Autor: Moldovanu Gheorghe
Gradul:doctor habilitat în filologie
Specialitatea: 10.02.19 - Lingvistică generală (cu specificare: sociologică, psihologică, contrastiv-tipologică, structurală, matematică, computaţională)
Anul:2009
Consultant ştiinţific: Anatol Ciobanu
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 31 octombrie 2008 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 22 ianuarie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document0.74 Mb / în română

Cuvinte Cheie

actorii politicii şi planificării lingvistice, alternanţa codurilor lingvistice amenajare lingvistică, anchetă sociolingvistică, asimilare glotică, bilingvism, comportament glotic, comunitate lingvistică (de vorbire), concurenţa linbilor, conflict lingvistic, contactul limbilor, diglosie, difuzarea limbii, dirijism lingvistic, dispariţia limbii, diversitate lingvistică, domeniu de utilizare a limbii, drepturi lingvistice, echitate socială, eficienţa politicii şi planificării lingvistice, endoglosie, exoglosie, etnicitate, funcţia limbii, glotopolitică, identitate etnică, identitate naţională, insecuritate lingvistică, liberalism lingvistic, limbă clasică, limbă dominantă, limbă dominată, limbă globală, limbă indigenă (autohtonă), limbă majoritară, limbă minoritară, limbă naţională, limbă oficială, limbă vehiculară, limbă vernaculară, lingua franca (limbă de comunicare interetnică), modernizarea limbii, multilingvism societal, naţiune amodală, naţiune multimodală, naţiune oligomodală, naţiune unimodală, obiectivele politicii şi planificării lingvistice, pidginuri şi creole, planificare lingvistică, planificarea achiziţiei limbii, planificarea corpusului limbii, planificarea prestigiului limbii, planificarea statutului limbii, plurilingvism, politică lingvistică, politică şi planificare lingvistică, promovarea limbii, purificarea limbii, reforma limbii, renaşterea (regenerarea limbii), revitalizarea limbii, schimbare lingvistică, standardizarea (normarea) limbii, variantă, (varietate).

Adnotare

Lucrarea de faţă este primul studiu monografic de amploare care întreprinde o analiză complexă a politicii şi planificării lingvistice cu referire la spaţiul romanic din sud-estul Europei în care s-a format, ca stat suveran, Republica Moldova. Proiectul lucrării este acela de a arăta care este rolul şi paradigma de înţelegere a politicii şi planificării lingvistice în societatea modernă, ţinând cont de sinteza dintre, pe de o parte, tendinţa de dezvoltare a particularismelor locale şi, pe de altă parte, afirmarea agresivă a naţionalismului civic la nivel naţional. Demersul investigativ, dezvoltat în lucrare, ţine de valorificarea utilităţii sociale a limbii, orientarea pansocială a evoluţiei lingvistice la toate nivelurile limbii, găsindu-şi confirmare în experienţa umană privind modalităţile de utilizare şi de promovare a limbii ca mijloc principal şi universal de comunicare, alias în politica şi planificarea lingvistică.

Consideraţiile din Partea I a tezei (capitolele I-IV) se doresc a constitui un fundal teoretic şi metodologic pentru înţelegerea mai cuprinzătoare şi mai nuanţată a politicii şi planificării lingvistice ca disciplină academică şi domeniu practic de activitate umană. Identificarea şi definirea politicii şi planificării lingvistice ca parte integrantă a planificării resurselor naţionale ale statului se dezvăluie, în teză, prin conjugarea mai multor profiluri ale fenomenului examinat, cele mai importante fiind dimensiunea politică, lingvistică, socială, economică, ideologică şi culturologică, fapt care permite considerarea politicii şi planificării lingvistice ca agent transformator al societăţii. Modelul integrat al politicii şi planificării lingvistice, propus în lucrare, include nu numai planificarea statutului şi a corpusului limbii (modelul clasic), dar, de asemenea, planificarea achiziţiei şi a prestigiului limbii, fapt care contribuie la redefinirea cadrului conceptual şi metodologic al politicii şi planificării lingvistice, facilitând, totodată, sistematizarea obiectivelor fenomenului analizat.

Partea a II-a a lucrării (capitolele V-VII) prezintă o analiză amplă a politicii şi planificării lingvistice din teritoriul romanic în care s-a format, ca stat suveran, Republica Moldova. După o analiză detaliată a politicilor lingvistice, promovate de guvernele ţarist şi sovietic, al căror obiectiv major a fost pervertirea identităţii etnice şi glotice a populaţiei autohtone din arealul dat, această secţiune furnizează o analiză complexă a politicii şi planificării lingvistice a noului stat suveran prin prisma moştenirii lingvistice complicate care constituie, până în prezent, rădăcina dificultăţilor sociopolitice şi lingvistice ale Republicii Moldova. În baza sistematizării rezultatelor unei anchete sociolingvistice, desfăşurate în cadrul prezentei investigaţii, lucrarea oferă strategii, metode, instrumente şi recomandări utile pentru conceperea şi implementarea unei politici lingvistice adecvate în Republica Moldova, evocându-se redimensionarea configuraţiei peisajului demolingvistic şi răsturnarea piramidei valorilor în societatea moldovenească.

Cuprins


PARTEA I. POLITICĂ ŞI PLANIFICARE LINGVISTICĂ: FUNDAMENTE TEORETICE ŞI MODELE DE CERCETARE CCAPITOLUL I. Preliminarii conceptuale şi terminologice
  • 1.1. Introducere
  • 1.2. Apariţia şi evoluţia conceptelor de politică lingvistică şi planificare lingvistică 1.3. Politică şi planificare lingvistică: o interpătrundere complexă
  • 1.4. Aspectul sociopolitic al politicii şi planificării lingvistice
  • 1.5. Actorii politicii şi planificării lingvistice
  • 1.5.1. Instituţiile statale
  • 1.5.2. Instituţiile educaţionale
  • 1.5.3. Organizaţiile quasi-guvernamentale
  • 1.5.4. Lingviştii
  • 1.6. Clasificarea limbilor din perspectiva politicii şi planificării lingvistice: dificultăţi conceptuale şi terminologice
  • Concluzii.

CAPITOLUL II. Contextul sociolingvistic al politicii şi planificării lingvistice
  • 2.1. Introducere
  • 2.2. Multilingvismul societal: paradigme de cercetare
  • 2.2.1. Consecinţele sociale ale multilingvismului
  • 2.2.2. Politica lingvistică şi multilingvismul societal
  • 2.3. Concurenţa limbilor în contact ca premisă esenţială a politicii şi planificării lingvistice
  • 2.3.1. Rolul politicii şi planificării lingvistice în gestionarea concurenţei limbilor la nivel naţional
  • 2.3.2. Politica lingvistică şi dimensiunea mondială a concurenţei limbilor
  • 2.4. Bilingvism şi diglosie: o disociere utilă pentru politica şi planificarea lingvistică
  • 2.4.1. Bilingvismul: un comportament lingvistic al individului
  • 2.4.2. De la bilingvism la asimilare lingvistică
  • 2.5. Asimilarea lingvistică prin prisma aspectului valoric al limbii
  • 2.5.1. Etapele şi tipurile de asimilare lingvistică
  • 2.5.1.1. Asimilarea lingvistică voluntară
  • 2.5.1.2. Asimilarea lingvistică involuntară
  • 2.6. Utopia naţiunii bilingve: de la naţiunea bilingvă la plurilingvismul popoarelor
  • 2.7. Diglosia: o situaţie socială
  • 2.7.1. Diglosia ca sursă de conflict lingvistic
  • Concluzii

CAPITOLUL III. Cadru teoretic şi metodologic pentru politica şi planificarea lingvistică
  • 3.1. Introducere
  • 3.2. Tridimensionalitatea politicii şi planificării lingvistice
  • 3.3. Modele de politică şi planificare lingvistică
  • 3.3.1. Modelul lui E. Haugen
  • 3.3.2. Modelul lui R. Cooper
  • 3.3.3. Modelul lui H. Haarmann
  • 3.3.4. Spre un model integrat al politicii şi planificării lingvistice
  • 3.4. Planificarea statutului limbii
  • 3.4.1. Selectarea limbii (limbilor) pentru formularea politicilor lingvistice
  • 3.4.2. Criteriile de selectare şi tipologia opţiunilor în alegerea limbii (limbilor) pentru formularea politicilor lingvistice
  • 3.4.3. Alegerea limbii de comunicare interetnică: o problemă sensibilă
  • 3.5. Planificarea corpusului limbii
  • 3.5.1. Normarea (Standardizarea)
  • 3.5.2. Modernizarea vocabularului şi perfecţionarea stilului
  • 3.6. Planificarea achiziţiei limbii (limbilor)
  • 3.7. Planificarea prestigiului limbii
  • 3.8. Implementarea politicii şi planificării lingvistice
  • 3.9. Evaluarea politicii şi planificării lingvistice
  • Concluzii

CAPITOLUL IV. Obiectivele, metodele şi eficienţa politicii şi planificării lingvistice
  • 4.1. Introducere
  • 4.2. Obiectivele politicii şi planificării lingvistice
  • 4.2.1. Spre o tipologie a obiectivelor politicii şi planificării lingvistice
  • 4.2.2. Politică şi planificare lingvistică axată pe obiective specifice
  • 4.2.2.1. Purificarea limbii
  • 4.2.2.2. Reforma limbii
  • 4.2.2.3. Renaşterea (regenerarea) limbii
  • 4.3. Metodele politicii şi planificării lingvistice
  • 4.3.1. Căile de recoltare a informaţiilor
  • 4.3.1.1. Ancheta sociolingvistică
  • 4.3.2. Eficienţa politicii şi planificării lingvistice: raportul costbeneficiu
  • 4.4. Tipologia politicilor lingvistice
  • 4.4.1. Liberalismul şi dirijismul lingvistic
  • 4.4.2. Tipuri de intervenţionism lingvistic
  • Concluzii

PARTEA II. POLITICĂ ŞI PLANIFICARE LINGVISTICĂ ÎN SPAŢIUL ROMANIC DIN SUD-ESTUL EUROPEI CAPITOLUL V. Politică şi planificare lingvistică în basarabia ţaristă şi moldova sovietică: obiective, strategii şi rezultate
  • 5.1. Introducere
  • 5.2. Politică şi planificare lingvistică în Basarabia ţaristă: un exemplu de asimilare lingvistică forţată a populaţiei băştinaşe
  • 5.3. Politică şi planificare lingvistică în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM): tentativa de creare a ”limbii moldoveneşti”
  • 5.4. Politică şi planificare lingvistică în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM): bilingvism şi/sau diglosie
  • 5.4.1. Motivele răspândirii bilingvismului în RSSM
  • 5.4.1.1. Bilingvism versus asimilare lingvistică în RSSM
  • Concluzii
CAPITOLUL VI. Legislaţie, politică şi planificare lingvistică în Republica Moldova
  • 6.1. Introducere
  • 6.2. Legislaţia lingvistică ca mecanism explicit al politicilor lingvistice
  • 6.3. Legislaţia lingvistică a Republicii Moldova: un remediu / un impas?
  • 6.3.1. Duplicitatea legislaţiei lingvistice a Republicii Moldova
  • 6.3.2. Măsuri legislative de menţinere a echilibrului demolingvistic în Republica Moldova (sic!)
  • 6.3.3. Drepturile lingvistice ale minorităţilor etnice în Republica Moldova: între principiul personalităţii şi principiul teritorialităţii
  • 6.3.3.1. Gestionarea trilingvismului oficial în Gagauz-Yeri: o sfidare şi/sau un eşec?
  • 6.4. Politică şi planificare lingvistică în autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană: un exemplu de epurare lingvistică
  • Concluzii

CAPITOLUL VII. Modificarea peisajului lingvistic al republicii moldova după 1989: rezultatele unei anchete sociolingvistice
  • 7.1. Introducere
  • 7.2. Realitatea lingvistică din perspectiva sociologică
  • 7.3.
  • Metodologia anchetei sociolingvistice: criteriile generale de selectare a respondenţilor
  • 7.3.1. Construcţia eşantionului
  • 7.3.2. Profilul respondenţilor, validitatea chestionarului şi fidelitatea răspunsurilor
  • 7.3.3. Structura eşantionului şi caracteristica variabilelor sociolingvistice
  • 7.4. Rezultatele anchetei
  • 7.4.1. Limbă şi identitate în Republica Moldova: o problemă controversată cu un potenţial de conflict ridicat
  • 7.4.1.1. Identitate etnică versus identitate civică (naţională) în Republica Moldova
  • 7.5. Percepţia limbii materne ca opţiune de valoare: română sau moldovenească?
  • 7.6. Atitudinile generale ale populaţiei faţă de principalele limbi vorbite în Republica Moldova
  • 7.7. Pro sau contra statutului oficial al limbii ruse în Republica Moldova?
  • 7.8. Evaluarea globală a competenţelor lingvistice ale populaţiei în principalele limbi vorbite pe teritoriul Republicii Moldova
  • 7.9. Domeniile şi frecvenţa de utilizare a limbilor vorbite în Republica Moldova
  • 7.9.1. Utilizarea limbilor în sânul familiei şi în comunicarea cu prietenii
  • 7.9.2. Utilizarea limbilor în domeniul educaţional şi în mediul profesional
  • 7.9.3. Utilizarea limbilor în comunicarea cu persoanele necunoscute şi în sfera serviciilor publice
  • 7.9.4. Utilizarea limbilor la manifestările sociale şi în comunicarea cu funcţionarii publici.
  • 7.10. Motivaţiile şi constrângerile populaţiei în alegerea limbii (limbilor) de comunicare
  • 7.11. Climatul interetnic în Republica Moldova: în căutarea consolidării
  • Concluzii