Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Modelul sadovenian şi proza basarabeană


Autor: Ursu Lucia
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.01.01 - Literatura română
Anul:2009
Conducător ştiinţific: Alexandru Burlacu
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Filologie al AŞM
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 28 noiembrie 2008 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 26 februarie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document0.31 Mb / în română

Teza

CZU 821.135.1.09 – 3 ”19”(043.3)

Adobe PDF document 0.82 Mb / în română
146 pagini


Cuvinte Cheie

Bildungsroman, cronotop, model narativ, construcţie hibridă, cuvânt bivoc, flash-bask, naraţiune heterodiegetică, naraţiune homodiegetică, telling, discurs narativ, menipee, plurilingvism, tehnici cinematografice, happening, narator, naratar, personaj trialogic, suprapersonaj, figuri narative.

Adnotare

În lucrarea Modelul sadovenian şi proza basarabeană autoarea întreprinde o analiză complexă a modelului sadovenian din perspectivă dialogică şi a prozei basarabene – un subiect abordat tangenţial, interpretat preponderent monologic. Discursul în cheie sadoveniană şi impactul acestuia, direct sau indirect, asupra scriitorilor basarabeni (Gh. V. Madan, P. Gore, S. M. Nica, I. Burgiu, I. Druţă, G. Malarciuc, L. Istrati, I. Burgiu, S. Lesnea, I. Burgiu,V. Ciobanu, etc.) este o problemă-cheie pentru înţelegerea legităţilor şi tendinţelor de evoluţie a prozei basarabene cu pronunţat caracter regionalist.

Din mulţimea aspectelor şi problemelor pe care le pune modelul narativ sadovenian, afirmat cu precădere în Hanul Ancuţei, Baltagul, Fraţii Jderi şi Creanga de aur, în proza scriitorilor basarabeni s-a insistat doar asupra celor mai reprezentative.

În lucrare s-au relevat: nucleele narative, modelul diegesic, dialogistica discursului literar, istoriile narative ce alcătuiesc Lumea multicoloră romanescă, intertextualitatea, naraţiunea autodiegetică, miturile, cronotopul romanului istoric sunt cele mai frecvente repere în reconstituirea spaţiului şi naraţiunii romaneşti.

Romanul istoric, instituit la noi de Sadoveanu, a fost cercetat „ca ansamblu pluristilistic, plurilingual şi plurivocal”, un text general, care întâlneşte, absoarbe şi integrează o tipologie de texte, într-o memorabilă ars combinatoria de limbaje, voci şi stiluri.

Mihail Sadoveanu este un maestru al povestirii într-o limbă savant elaborată. Ea ocupă un loc privilegiat în exegeza naratologică.

Intertextualitatea este un act asumat lucid, deliberat la Sadoveanu şi I. Druţă, care îşi construiesc textul ca o replică lucidă la alt text.

Plurilingvismul a fost explorat şi valorificat în discursul autorului, vorbirea personajelor, genurile intercalate etc. Tipurile de limbaje compun genurile discursului, iar natura dialogală a prozei lui M. Sadoveanu şi I. Druţă este relevată pe cele mai reprezentative texte.

Impactul lui M. Sadoveanu asupra scriitorilor basarabeni este ilustrat sub diferite aspecte prin scrisul lui V. Ioviţă, L. Istrati, V. Ciobanu, dar mai ales al lui I. Druţă. Mihail Sadoveanu, alături de Ion Creangă, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, este un model catalizator în configurarea paradigmei moderniste şi postmoderniste.

Cuprins


CAPITOLUL I. Modelul Sadoveanu: dialogistica discursului narativ
  • 1.1. Preliminarii: modelul narativ şi elementele lui definitorii
  • 1.2. Discursul autorului-narator: structuri dialogice
  • 1.3. Discursul străin în vorbirea personajelor
  • 1.4. Teatrul lumii: Mihail Sadoveanu şi Ion Druţă
  • 1.5. Romanul istoric: model de construcţie
    • 1.5.1. Redimensionarea speciei, ţesătura evenimenţială
    • 1.5.2. Revalorificarea mitului

CAPITOLUL II. M. Sadoveanu: un dialog al textelor
  • 2.1. Scriitura autobiografiei: Anii de ucenicie şi Horodişte
  • 2.2. Modelul bunului păstor în proza lui Ion Druţă
  • 2.3. Baltagul vs. Toiagul păstoriei
  • 2.4. Reminiscenţe sadoveniene
    • 2.4.1. Vlad Ioviţă: cinematografierea spectacolului
    • 2.4.2. Personajul colectiv la Lidia Istrati
    • 2.4.3. Antimodelul lui Vitalie Ciobanu