Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2009 / martie /

Vegetaţia luncilor râurilor mici din stînga Prutului de Mijloc


Autor: Miron Aliona
Gradul:doctor în biologie
Specialitatea: 03.00.05 - Botanică
Anul:2009
Conducător ştiinţific: Gheorghe Postolache
doctor habilitat, profesor cercetător, Grădina Botanică (Institut) al AŞM
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 27 martie 2009 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 18 iunie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document0.47 Mb / în română

Teza

CZU 574.5(478:282.243.75)(043.3)+ 581.9(478:282.243.75)(043.3)

Adobe PDF document 6.67 Mb / în română
253 pagini


Cuvinte Cheie

flora, vegetaţia, specii de plante rare, fitocenoză, asociaţie vegetală, conservarea florei şi vegetaţiei, pajişti de luncă, afluenţii Prutului

Adnotare

În teză sunt prezentate rezultatele cercetării compoziţiei şi structurii florei şi vegetaţiei din luncile a 6 râuri mici din stînga Prutului de Mijloc: Delia, Nârnova, Lăpuşna, Sărata, Tigheci, Larga.

În rezultatul cercetărilor efectuate, a fost stabilită compoziţia floristică a pajiştilor din luncile râurilor menţionate, care include 406 specii de plante vasculare, ce aparţin la 209 genuri şi 62 familii. Au fost identificate 31 specii de plante rare, ceea ce constituie 7,6% din flora zonei de studiu. Flora a fost analizată sub aspect taxonomic, ecologic, al bioformelor, geoelementelor şi importanţei economice.

A fost stabilită compoziţia fitocenotică a pajiştilor din luncile râurilor luate în studiu şi a fost alcătuit conspectul cenotaxonomic. Comunităţile vegetale s-au atribuit la 4 tipuri de vegetaţie: acvatică şi palustră, praticolă, ruderală şi forestieră. Fitocenozele identificate se încadrează în 27 asociaţii vegetale, incluse în 17 alianţe, 2 subalianţe, 14 ordine şi 9 clase. Două dintre asociaţiile identificate, sunt edificate de specii de plante rare.

În baza rezultatelor obţinute au fost întocmite hărţile vegetaţiei luncilor râurilor Delia, Nârnova, Lăpuşna, Sărata, Tigheci şi Larga. Sunt elaborate recomandări pentru conservarea şi folosirea raţională a florei şi vegetaţiei din luncile râurilor cercetate

Cuprins


CAPITOLUL 1. Caracterizarea fizico – geografică a zonei de studiu
  • 1.1. Caracterizarea generală a zonei de studiu
    • 1.1.1. Aşezarea geografică
    • 1.1.2. Structura geomorfologică
    • 1.1.3. Hidrografia
    • 1.1.4. Clima
    • 1.1.5. Solurile
  • 1.2. Caracterizarea râurilor mici din stînga Prutului de Mijloc
    • 1.2.1. Râul Delia
    • 1.2.2. Râul Nârnova
    • 1.2.3. Râul Lăpuşna
    • 1.2.4. Râul Sărata
    • 1.2.5. Râul Tigheci
    • 1.2.6. Râul Larga

CAPITOLUL 2. Istoricul cercetărilor botanice

CAPITOLUL 3. Diversitatea floristică

  • 3.1. Metode de cercetare a florei
  • 3.2. Conspectul florei vasculare
  • 3.3. Analiza florei vasculare
    • 3.3.1. Analiza taxonomică
    • 3.3.2. Analiza bioformelor
    • 3.3.3. Analiza elementelor floristice
    • 3.3.4. Analiza ecologică
    • 3.3.5. Importanţa economică a florei vasculare
    • 3.3.6. Analiza speciilor de plante rare

CAPITOLUL 4. Diversitatea fitocenotică
  • 4.1. Metode de cercetare a vegetaţiei
  • 4.2. Conspectul cenotaxonomic al asociaţiilor vegetale
  • 4.3. Caracterizarea vegetaţiei
    • 4.3.1. Vegetaţia naturală
      • I. Lemnetea minoris De Bolós et Masclans 1955
      • II. Phragmiti - Magnocaricetea Klika in Klika et Novác 1941
      • III. Molinio - Arrhenatheretea R. Tx. 1937
      • IV. Festuco - Brometea Br.-Bl. et R. Tx. in Br.-Bl. 1949
      • V. Puccinellio - Salicornietea Ţopa 1939
      • VI. Rhamno – Prunetea Rivas Goday et Borja Carbonell 1961
      • VII. Salicetea purpureae Moor 1958
    • 4.3.2. Vegetaţia sinantropică
    • VIII. Galio - Urticetea Passarge ex Kopecky 1969
    • IX. Artemisietea vulgaris Lohmeyer et al. ex von Rochow 1951
  • 4.4. Analiza fitocenotică

CAPITOLUL 5. Impacte naturale şi antropice

CAPITOLUL 6. Conservarea florei şi vegetaţiei