Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2009 / mai /

Biserica din ţara Moldovei din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea


Autor: Candu Teodor
Gradul:doctor în istorie
Specialitatea: 07.00.02 - Istoria românilor (pe perioade)
Anul:2009
Conducător ştiinţific: Demir Dragnev
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Istorie
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 15 mai 2009 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 1 octombrie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document0.28 Mb / în română

Cuvinte Cheie

Autocefalie, arhiereu, aşezământ monahal, blagocin, biserică, carte de blestem, cler, danie, dascăl, episcop, episcopie, hirotonie, ierarh, imperiu, Imperiul Otoman, învăţământ, mănăstire, mitropolit, mitropolie, Muntele Athos, Muntele Sinai, patriarh, patriarhie, pălămari, preot, protopop, protopop general, Sfântul Mormânt, simphonie, subprotopop, vicar.

Adnotare

Lucrarea dată vizează un set de probleme legate de evoluţia Bisericii moldoveneşti, precum: relaţiile dintre biserică şi stat, măsurile de ordin bisericesc aplicate de domnii fanarioţi; rolul şi locul ierarhilor moldoveni în limitele eparhiilor şi în afara acestora; administraţia ecleziastică în perioada războaielor ruso-turce şi ruso-austro-turce.

În urma selectării, studierii şi analizei materialului istoriografic şi documentar, au fost realizate anumite precizări şi completări cu referire la rolul şi locul Bisericii Moldovei în cadrul societăţii. De asemenea, au fost efectuate unele rectificări la opiniile deja încetăţenite în istoriografie cu privire la jurisdicţia teritorială, funcţiile mitropoliţilor şi episcopilor. Un aspect aparte care a fost analizat se referă la alegerea şi demiterea arhiereilor moldoveni, fapt care a permis identificarea unor practici şi proceduri utilizate în Moldova.

În urma unei analize materialului documentar s-a înregistrat cazuri de imixtiune în afacerile ecleziastice ale Moldovei atât din partea Rusiei, cât şi a Imperiul Habsburgic. Ingerinţele respective au avut drept consecinţă introducerea unor instituţii străine în cadrul sistemului administrativ ecleziastic moldovenesc. Studierea problemelor a impus analiza unor cazuri particulare, legate de unele teritorii, care, deşi din punct de vedere politic nu au fost părţi componente ale Moldovei, în anumite perioade s-au aflat sub jurisdicţia canonică a ierarhilor moldoveni.

O atenţie deosebită s-a acordat relaţiilor Bisericii Moldovei cu patriarhiile şi aşezămintele monahale din Imperiul Otoman. Au fost supuse analizei raporturile dintre Mitropolia Moldovei şi Patriarhia Ecumenică, identificând rolul distinct pe care l-a avut biserica moldovenească în cadrul lumii ortodoxe. O altă problemă asupra căreia insistăm se referă la contribuţia societăţii româneşti la susţinerea aşezămintelor monahale athonite şi a celor din Orientul Ortodox. Demersul relevă profilarea conceptului de autocefalie a Bisericii moldoveneşti în raport cu Patriarhia ecumenică. De asemenea, studiul oferă noi date şi detalii cu privire la locul Bisericii moldoveneşti pe plan intern şi internaţional. Perioada se caracterizează prin stabilirea caracterului distinct pe care l-a avut Biserica Ţării Moldovei în întregul spaţiu ortodox.

Cercetarea de faţă vine să aducă noi date şi detalii cu privire la locul Bisericii moldoveneşti pe plan intern şi internaţional, perioada se caracterizează prin stabilirea caracterului distinct pe care la avut Biserica din Ţara Moldovei în întreg spaţiu ortodox. Studierea atentă a acestei teme permite de a conchide că în acest spaţiu temporar se pun bazele ideologice a conceptului de autocefalie a Bisericii moldoveneşti în raport cu Patriarhia ecumenică.

Cuprins


CAPITOLUL I. Raporturile dintre biserica ortodoxă şi domnie în ţara Moldovei (mijlocul secolului al XVIII-lea–începutul secolului al XIX-lea)
  • I.1. Caracteristica generală a raporturilor dintre biserică şi stat.
  • I.2. Acţiuni ale domnilor fanarioţi în domeniul organizării bisericeşti

CAPITOLUL II. Organizarea instituţională a bisericii ortodoxe moldoveneşti
  • II.1. Jurisdicţia teritorială a ierarhilor
  • II.2. Atribuţiile ierarhilor în cadrul eparhiilor şi în afara acestora
  • II.3. Alegerea, demiterea şi numirea arhiereilor din biserica ortodoxă din ţara Moldovei
  • II 3.1 Alegerea şi ridicarea mitropoliţilor
  • II 3.2. Procedura electivă a episcopilor

CAPITOLUL III. Biserica moldovei în perioada ocupaţiilor militare ruse (mijlocul secolului al XVIII-lea–începutul secolului al XIX-lea)
  • III.1. ADMINISTRAREA ECLEZIASTICĂ DIN ŢARA MOLDOVEI ÎN TIMPUL RĂZBOAIELOR RUSO-TURCE (1769–
  • 1774; 1787–1791; 1806–1812)
  • III.2. Organizarea şi administrarea teritoriilor eparhiei proilaviei în perioada războaielor rusoturce

CAPITOLUL IV. Relaţiile bisericii moldoveneşti cu patriarhiile şi aşezămintele monahale din imperiul otoman
  • IV. 1. Raporturile cu patriarhia ecumenică
  • IV. 2. Relaţiile cu patriarhiile orientale
  • IV. 3. Legăturile ţărilor române cu aşezămintele monastice din orientul ortodox