Incidenţa complicaţiilor neurologice la nou-născuţii prematuri cu masa extrem şi foarte mică cu infecţie intrauterină
|
StatutTeza a fost susţinută pe 17 iunie 2009 în CSSşi aprobată de CNAA pe 1 octombrie 2009 Autoreferat – 0.41 Mb / în română |
Cuvinte Cheie
prematur, masa extrem şi foarte mică la naştere, infecţie intrauterină, inflamaţie, neurodezvoltare, citokine proinflamatorii, sechele neurologice, paralizie cerebrală, teste de evaluare a neurodezvoltăriiAdnotare
În această lucrare este înaintată ipoteza că dereglările neurologice deseori diagnosticate la copiii prematuri pot fi asociate cu expunerea la infecţia intrauterină ce deseori este cauză majoră a prematurităţii. Pentru prima dată s-a efectuat un studiu complex privind particularităţile neurodezvoltării nou-născuţilor prematuri cu masa extrem şi foarte mică, ce a permis stabilirea incidenţei complicaţiilor neurologice. S-a elaborat algoritmul neurodezvoltării normale a nou-născuţilor prematuri cu masa extrem şi foarte mică în dinamică de la 28 la pînă la 40 săptămîni de gestaţie. S-au determinat semnele neurologice de alertă din perioada neonatală asociate cu dezvoltarea sechelelor neurologice în dinamică pînă la 24 luni vârsta corectată.
S-a stabilit rolul concentraţiilor înalte a citokinelor proinflamatorii (IL-1α, IL-1β, IL-6, TNF-α) în perioada neonatală precoce şi dezvoltarea sechelelor neurologice în dinamică. S-a determinat că concentraţia înaltă a IL-1α şi IL-6 în serul sangvin sunt markeri în prognosticul HIV sever şi dezvoltarea sechelelor neurologice la distanţă. Concentraţiei înaltă serică a IL-6 este un marker de diagnostic a procesului inflamator şi IIU cu prognozarea precoce a riscului de realizare a infecţiei şi a sechelelor neurologice. S-a stabilit că prezenţa asocierei concentraţiei înalte a citokinelor proinflamatorii în serul sangvin şi corioamnionitei histologice este factor de risc major pentru dezvoltarea sechelelor neurologice.
S-a demonstrat importanţa evaluării neurodezvoltării cu ajutorul testelor neurocomportamentale la 3, 6, 9, 12, 18 şi 24 luni vârsta corectată: BINS (Bayley Infant Neurodevelopment Screener) şi BSID-III (Bayley Scale of Infant and Toddler Development ediţia a III). Pentru prima dată a fost obţinută o diagnosticare obiectivă precoce a dereglărilor majore şi minore prin evaluarea minuţioasă a domeniilor neurodezvoltării: Cognitiv, Limbaj Receptiv, Limbaj Expresiv, Motorica Fină şi Motorica Grosieră. S-a stabilit importanţa diagnosticării şi îndreptării pentru recuperare precoce pentru prevenirea sau ameliorarea handicapului neurologic. S-a demonstrat utilitatea practică a folosirii Coificientului de dezvoltare conform Gissel.
S-au stabilit criteriile ce definesc optimalitatea funcţiei cerebrale în neurodezvoltarea pînă la 24 luni vârsta corectată pentru copiii născuţi prematur cu masa extrem şi foarte mică. S-a determinat ierarhia semnelor neurologice de alertă pentru dezvoltarea sechelelor neurologice. A fost stabilită legătura între prematuritatea extremă cu masa extrem şi foarte mică la naştere şi rolul determinant al cascadei proinflamatorii în cadrul IIU pentru dezvoltarea sechelelor neurologice în dinamică. S-a elaborat algoritmul de diagnostic şi profilaxie a sechelelor neurologice la copii prematuri cu masa extrem şi foarte mică la naştere.
Implementarea algoritmului de diagnostic şi profilaxie a sechelelor neurologice pentru copii prematuri cu masa extrem şi foarte mică la naştere şi protocolului de supraveghere vor fi un etalon de conduită în practica neuropediatrică.
Cuprins
- 1.1. Neurodezvoltarea nou-născuţilor prematuri cu masa extrem şi foarte mică
- 1.2. Rolul factorilor imuni din perioada neonatală precoce în dezvoltarea sechelelor neurologice.
- 1.3. Importanţa evaluării repetate în supraveghere a nou-născuţilor prematuri cu masa extrem şi foarte mică
CAPITOLUL II. Materiale şi metode de investigaţie
- 2.1. Caracteristica generală a cercetării
- 2.2. Metode de investigaţie pe parcursul studiului (Algoritmul metodologiei)
- 2.3. Prelucrarea matematico-statistică a materialului
CAPITOLUL III. Particularităţile clinico – paraclinice a neurodezvoltării nou-născuţilor prematuri cu masa extrem şi foarte mică (rezultatele investigaţiilor proprii)
- 3.1. Elucidarea factorilor de risc pentru prematuritate
- 3.2. Particularităţile neurodezvoltării nou-născuţilor prematuri cu masa extrem şi foarte mică
CAPITOLUL IV. Rolul citokinelor proinflamatorii (il-1α, il-1β, il-6, tnf-α) în dezvoltarea sechelelor neurologice la nou-născuţii prematuri cu masa extrem şi foarte mică
- 4.1. Evaluarea rolului citokinelor proinflamatorii în dezvoltarea sechelelor neurologice la nou-născuţii prematuri cu masa extrem şi foarte mică cu infecţie intrauterină
- 4.2. Evaluarea rolului citokinelor proinflamatorii în dezvoltarea sechelelor neurologice la nou-născuţii prematuri cu masa extrem şi foarte mică fără infecţie intrauterină
CAPITOLUL V. Analiza rezultatelor prospective a neurodezvoltării nou-născuţilor prematuri cu masa extrem şi foarte mică incluşi în programul de supraveghere
- 5.1. Apariţia sechelelor neurologice la nou-născuţii prematuri cu masa extrem şi foarte mică în dependenţă de factorii de risc
- 5.2. Analiza evaluării riscului pentru sechele neurologice şi neurodezvoltării cu ajutorul testelor neurocomportamentale
- 5.3. Elucidarea unor semne neurologice majore şi minore pentru dezvoltarea sechelelor neurologice la nou-născuţii prematuri cu masa extrem şi foarte mică
- 5.4. Evaluarea dereglărilor neurologice la nou-născuţii prematuri cu masa extrem şi foarte mică
Referenţi Oficiali
- Stanislav Groppa
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" - Stamatin Maria
doctorîn medicină, conferenţiar universitar, UMF Gh.„Gh.Popa”, România
Teze
Acte Normative
