Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2009 / iunie /

Particularităţi clinico-evolutive ale bolii mixte a ţesutului conjunctiv şi elucidarea unor markeri genetici


Autor: Lupaşcu-Volentir Felicia
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.06 - Cardiologie şi reumatologie
Anul:2009
Conducător ştiinţific: Liliana Groppa
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Consultant ştiinţific: Nicolae Barbacar
doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul de Genetica, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 25 iunie 2009 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 1 octombrie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.53 Mb / în română

Cuvinte Cheie

boală mixtă a ţesutului conjunctiv, manifestări clinice, polimorfism, markeri moleculari, interleukine

Adnotare

Teza este consacrată elucidării particularităţilor clinico-evolutive ale bolii mixte a ţesutului conjunctiv şi markerilor genetici ai acesteia. La debut, la bolnavele BMŢC s-au manifestat diverse tipuri de artralgii şi artrite. În perioada manifestă, BMŢC a ocupat un nivel intermediar între AR (incidenţă maximă) şi SS, LES (încidenţă minimă), după frecvenţa acestora. BMŢC s-a evidenţiat de loturile de control printr-o manifestare rară a artralgiilor coatelor şi talocruralelor, mult mai frecventă a artralgiilor coxofemurale şi printr-un spectru mai larg de asocieri ale semnelor extrarticulare. BMŢC a prezentat, cu preponderenţă, caracterul monofazic al sindromului Raynaud, însoţit de diverse complicaţii – ulceraţii ale pulpei digitale şi cicatrici stelate şi nivel înalt al proteinei C-reactive. Bolnavele BMŢC au prezentat mai frecvent dereglări de ritm, conductibilitate, boală ulceroasă, schimbări osteoporotice epifizare, palmare şi plantare. BMŢC interesează mai multe componente-ţintă ale diferitelor organe/sisteme de organe. Prin aplicarea metodei de scanare multidimensională a pacientelor BMŢC şi celor din loturile de control, în baza simptomelor articulare şi extraarticulare s-a constatat un polimorfism clinic pronunţat. Analizele corelaţională şi regresională au demonstrat importante dependenţe între diverşi indici clinici care au valoare predictivă. Prin analiză factorială s-a constatat că afecţiunile clinice pot fi clasificate în manifestări specifice tipului MDŢC şi manifestări nespecifice, comune pentru MDŢC. Prin aplicarea analizei clusteriene (metoda k-medii) au fost elucidaţi indicii relevanţi, care pot servi în calitate de markeri fenotipici ai BMŢC şi, totodată, legăturile asociative ale semnelor clinice. Prin analiza polimorfismului ADN (metoda protein chain reaction) pentru genele ce controlează sinteza citokinelor IL 1, IL 6 şi CTLA 4 şi aplicarea analizei clusteriene (metoda k-medii) s-a constatat că lotul de bolnave BMŢC este destul de polimorf din punct de vedere genetic şi prezintă asocieri diferite ale alelelor mutante pentru genele IL 1, IL 6, CTLA 4. Acest polimorfism genetic stă la baza originii BMŢC, deci a polimorfismului clinic al maladiei. Ca rezultat al cercetărilor manifestărilor clinice la toate organele şi sistemele de organe, precum şi ai indicilor funcţionali ai acestora; studiului polimorfismului ADN pentru genele ce controlează sinteza unor citokine – IL 1, IL 6 şi CTLA 4; aplicării unor tehnologii informaţionale moderne de procesare statistică s-a confirmat existenţa BMŢC în calitate de nozologie distinctă; s-a constatat oportunitatea utilizării markerilor moleculari ADN ai citokinelor menţionate pentru pronosticarea tipurilor de manifestări clinice ale BMŢC, ceea ce contribuie, în mare măsură, la elaborarea sistem-suportului de decizii în programul de diagnostic şi strategia de tratament a maladiei.

Cuprins


CAPITOLUL I. Cercetări contemporane cu privire la boala mixtă a ţesutului conjunctiv (reviul literaturii)
  • 1.1. Aspecte istorice, epidemiologice, clinice şi diagnostice
    • 1.1.1. Definiţie. Date istorice
    • 1.1.2. Criterii de clasificare
    • 1.1.3. Date epidemiologice
    • 1.1.4. Manifestări clinice
  • 1.2. Evoluţia şi pronosticul BMŢC
  • 1.3. Aspecte comune ale BMŢC cu alte maladii difuze ale ţesutului conjunctiv
  • 1.4. Date comparative ale particularităţilor de manifestări clinice în BMŢC, LES, SS şi AR
  • 1.5. Particularităţi de patogenie şi imunologie (anticorpii anti-U1RNPn-70 kd) în BMŢC
  • 1.6. Importanţa clinică a citokinelor în reglarea proceselor reumatice
    • 1.6.1. Importanţa polimorfismului citokinelor în diagnosticul bolilor reumatice şi riscul genetic
    • 1.6.2. Importanţa antigenilor HLA în diagnosticul bolilor reumatice
  • 1.7. Oportunităţile tehnologiilor informaţionale statistice în investigaţiile medicale contemporane

CAPITOLUL II. Material şi metode de cercetare
  • 2.1. Caracteristica clinică generală a pacientelor incluse în studiu
  • 2.2. Metode de examinare
  • 2.3. Cercetarea polimorfismului genelor ce controlează sinteza citokinelor IL 1, IL 6, CTLA 4 şi antigenilor HLA
  • 2.4. Metode de prelucrare statistică a rezultatelor

CAPITOLUL III. Studii comparative ale manifestărilor clinice în bmţc şi maladiile-control – LES, SS, AR.
  • 3.1. Date generale, particularităţi de vârstă ale pacientelor
  • 3.2. Studii comparative ale primelor manifestări de boală
  • 3.3. Studiu comparativ al dependenţelor corelaţionale pentru manifestările unor importanţi indici clinici la bolnavele BMŢC şi loturile de control, la debut
  • 3.4. Particularităţi ale tabloului manifest în BMŢC
    • 3.4.1. Afectarea articulară în cadrul BMŢC
    • 3.4.2. Afectarea muscularo-tegumentară în cadrul BMŢC
    • 3.4.3. Fenomenul Raynaud şi proteina C-reactivă la bolnavele BMŢC
  • 3.5. Scanarea multidimensională a bolnavelor BMŢC, LES, SS şi AR în baza unor indici clinici, la debut şi perioada manifestă
  • 3.6. Studii paraclinice (de laborator şi imagistice) comparative ale – BMŢC şi maladiilor de control – LES, SS şi AR
    • 3.6.1. Afectarea sistemului respirator in BMŢC
    • 3.6.2. Afectarea sistemului cardiovascular in BMŢC
    • 3.6.3. Afectarea sistemului digestiv in BMŢC
    • 3.6.4. Afectarea sistemului renal in BMŢC
    • 3.6.5. Date comparative ale sistemului hematopoietic în BMŢC,
    • la debut şi etapa manifestă
    • 3.6.6. Date comparative ale factorului reumatoid în BMŢC,
    • la debut şi etapa manifestă
    • 3.6.7. Elucidarea legăturilor asociative, dependenţelor corelaţionale şi regresionale
  • la bolnavele BMŢC şi loturile de control
  • 3.7. Descrierea unor cazuri clinice de BMŢC
CAPITOLUL IV. Elucidarea particularităţilor etiopatogenetice ale BMŢC prin aplicarea analizelor factorială şi clusteriană
  • 4.1. Analiza factorială a relaţiilor indice clinic x MDŢC în manifestarea afecţiunilor
  • diferitelor sisteme de organe.
  • 4.2. Analiza clusteriană a particularităţilor BMŢC în cadrul diferitelor sisteme de organe
    • 4.2.1. Elucidarea indicilor relevanţi pentru diferenţierea clusterelor de bolnave
    • 4.2.2. Organizarea clusteriană a indicilor clinici şi asocierea acestora cu BMŢC
    CAPITOLUL V. Analiza polimorfismului adn la bolnavele bmţc, pentru genele IL 1, IL 6, CTLA 4 şi sistemul HLA
    • 5.1. Analiza electroforetică a fragmentelor amplificate de ADN cu ajutorul primerilor, la pacientele BMŢC, LES, SS şi AR
    • 5.2. Analiza clusteriană a particularităţilor de asociere a genelor mutante IL 1, IL 6 şi CTLA 4 cu manifestările clinice la bolnavele BMŢC, LES, SS şi AR
    • 5.3. Cercetări cu privire la polimorfismul genelor HLA la bolnavele BMŢC