Studiu contrastiv-tipologic al obiectului gramatical indirect în limbile rusă şi română
|
StatutTeza a fost susţinută pe 28 august 2009 în CSSşi aprobată de CNAA pe 5 noiembrie 2009 Autoreferat – 0.33 Mb / în română |
Cuvinte Cheie
analiză contrastiv-tipologică, distribuţie, interferenţă, model distributiv, obiect gramatical, obiect direct, obiect indirect, parte secundară de propoziţie, recţiune, valenţăAdnotare
Domeniul de cercetare îl constituie studierea limbilor cu sisteme diferite, în scopul relevării trăsăturilor comune şi diferenţiale nu numai ale limbilor înrudite, dar şi ale celor neînrudite genetic.
Scopul demersului nostru ştiinţific rezidă în studierea şi compararea particularităţilor lexico-semantice şi structural-sintactice ale obiectului indirect (neprepoziţional, în continuare Oi) în limba rusă şi ale corespondentelor lui în cea română din perspectiva caracteristicilor valenţiale – semantice şi gramaticale – ale verbului ce regentează Oi şi ale sintaxemelor nominale care îl reprezintă. Menţionăm unele dintre obiectivele propuse: a proba necesitatea studierii sistemice a Oi din limbile rusă şi română din perspectiva caracteristicilor lui valenţiale, distributive şi a regimului; a descrie modelele distributive Oi din perspectiva valenţelor gramaticale comportate de verbele ce-l regentează în limba rusă şi de corespondentele lor în limba română; a demonstra dependenţa configuraţiei distributive a grupului verbal cu Oi de particularităţile valenţiale ale verbului regent în cele două limbi comparate; a determina asemănările şi deosebirile în modalităţile de reprezentare a Oi în limba rusă şi în cea română.
Metodologia cercetării ştiinţifice este determinată de scopul urmărit şi de specificul fenomenului cercetat. Pentru documentare de un real folos ne-au fost postulatele teoretice din studiile unor savanţi ca: E.Coşeriu, L.Tesnière, S.D.Kaţnelson, V.G.Gak, V.N.Iarţeva, G.A.Zolotova, E.S.Skoblikova, C.Dimitriu, G.Pană-Dindelegan, V.Guţu Romalo, A.Ciobanu, E.Constantinovici, I.Ciornîi ş.a. În ceea ce priveşte metodele şi procedeele aplicate, trebuie să remarcăm că ele variază în funcţie de aspectul problemei abordate. La analiza şi sinteza materialului teoretic şi a celui faptic am utilizat următoarele metode: inductiv-deductivă, descriptivă, contrastiv-tipologică, combinatorie, contextuală.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a tezei rezidă în tipologizarea formelor şi a modelelor distributive ale microsistemului Oi pe material din limbile rusă şi română, analizându-se atât sub aspect semantic, cât şi structural-sintactic. Au fost relevate şi confruntate structurile cu Oi din perspectiva valenţei semantice şi a celei gramaticale ale verbelor ce condiţionează apariţia Oi şi ale sintaxemelor nominale care servesc la exprimarea lui. Lucrarea oferă o perspectivă nouă în depăşirea dificultăţilor generate de fenomenul interferenţei lingvistice prin prevenirea şi corectarea erorilor de recţiune şi distribuţie în procesul învăţării limbii române de către vorbitorii rusolingvi şi a limbii ruse de către nativii români.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării îşi are expresie în contribuţia ei la dezvoltarea lingvisticii contrastive prin abordarea fenomenelor de limbă din perspectiva caracteristicilor lor valenţiale, oferind noi oportunităţi pentru descrierea şi interpretarea convergenţelor/divergenţelor existente în funcţionarea diverselor categorii gramaticale din limbile confruntate. Rezultatele cercetării pot fi utilizate la soluţionarea unor probleme importante ale lingvisticii contrastive (efectele interferenţei lingvistice, întocmirea gramaticilor contrastive ş.a.), ale teoriei şi practicii traducerii, ale didacticii limbii române într-un auditoriu rusolingv, ale lexicografiei bilingve, a dicţionarelor de regim verbal, la elaborarea unor cursuri de comparativistică.
Rezultatele investigaşiei noastre sunt implementate în cadrul cursurilor universitare: „Lingvistica generală”, ţinut la anul I, Facultatea de Litere, USM; „Gramatică contrastivă”, ţinut la anul IV, Facultatea de Litere, specialitatea limba română-limba rusă, limba rusă-limba engleză; „Probleme ale teoriei valenţei”, ţinut la anul III, Facultatea de Litere.
Cuprins
- 1.1. Conceptul părţilor secundare de propoziţie: controverse şi interpretări
- 1.2. Repere teoretice privind tipologia contrastivă a limbilor
- 1.3. Caracterul aplicativ al studiilor contrastive
2. Tipologia obiectului gramatical din perspectiva teoriei valenţei
- 2.1. Valenţa şi rolul ei în modelarea părţilor de propoziţie
- 2.2. Corelaţia dintre valenţă, distribuţie şi recţiune
- 2.3. Statutul gramatical al obiectului indirect în lingvistica rusă şi cea română
3. Analiza contrastivă a obiectului gramatical indirect (în lim-bile comparate)
- 3.1. Obiectul gramatical indirect redat prin cazul dativ în limba rusă şi corespondentele lui în limba română
- 3.2. Obiectul gramatical indirect genitival în limba rusă şi corespondentele lui în limba română
- 3.3. Obiectul gramatical indirect exprimat, în limba rusă, prin cazul instrumental şi modalităţile de reprezentare a lui în limba română
- 3.4. Analiza contrastivă şi interferenţa lingvistică
Referenţi Oficiali
- Ion Eţcu
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova - Tatiana Şarşov
doctor, conferenţiar universitar
Teze
În examinare [1] :
- Tautologie și pleonasm: semantică, structură, funcționare (pe baza materialului excerptat din discursurile publicistice și artistice)
12 ianuarie 2023
Arhiva tezelor:
Acte Normative
