Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2009 / august /

Opera naţională a Moldovei în circuitul cultural internaţional


Autor: Şeican Valeria
Gradul:doctor în studiul artelor, culturologie
Specialitatea: 17.00.01 - Arte audio-vizuale (cu specificarea: artă teatrală; artă muzicală; artă cinematografică, televiziune şi alte genuri de artă audiovizuală)
Anul:2009
Conducător ştiinţific: Elena Mironenco
doctor habilitat, profesor universitar, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (AMTAP)
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 28 august 2009 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 17 decembrie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document0.33 Mb / în română

Cuvinte Cheie

artă interpretativă, bel canto, canto academic, circuit cultural internaţional, colaborare culturală, comunicare, consiliu artistic, decadă a culturii, delegare artistică, dirijor, integrare europeană, management, marketing, montarea spectacolului, operă, politică repertorială, regizor, teatru de operă, teatru liric, turneu, zile ale culturii

Adnotare

Pentru Republica Moldova , ca de altfel pentru marea majoritate a statelor europene, teatrul de operă şi balet reprezintă o conştientizare de nivel superior al valorificării spirituale de ideologie politică a esenţei naţionale a poporului. În coraportul dintre noţiunile de spiritualitate şi politică, privite cu incidenţe directe supra fiinţării teatrului liric din Moldova, remarcăm o interesantă evoluţie a instituţiei, care printr-o elementară schimbare de denumire oficială redă, într-un limbaj extrem de realist, geneza ideologică a societăţii; 1919 – Opera Basarabeană, 1940 – Teatrul Moldovenesc de Stat de Operă , Balet şi Dramă „A.S.Puşkin”, 1957 – Teatrul Moldovenesc de Stat de Operă şi Balet „A.S.Puşkin”, 1982 – Teatr.Ac.de ST. De Op. Şi Bal. A RSSM „ASP”; 1992 – Opera Naţională a Republicii Moldova, 2001 – Teatrul Naţional de Operă şi Balet a Republici Moldova.

Realizînd acest studiu în varianta structurată pe principiul clasic tripartit cu introducere şi încheiere, în cele trei capitole, de rînd cu multiplele accente de perspectivă în descrierea obiectului, prioritară a fost cea a colaborării internaţionale a teatrului moldav.

În primul capitol, care statuează asupra perioadei 1957-1970, ideea de comunicare internaţională este prezentată în accepţiunea ce corespundea unei perioade distinse; mediatizare şi implimentare a unui mesaj universal, identic şi indiscutabil, obligatoriu pentru a fi acceptat drept dogmă pentru mai bine de 250 mln de oameni, cetăţeni a unui spaţiu integru, comun, cu principii de comunicare aparte.

Finanţe nelimitate se alocau multitudinii de colaborări la diverse nivele ale Statelor membre; decade ale culturilor, zile ale culturilor, delegaţii artistice, concursuri unionale, festivaluri unionale, simpozioane, conferinţe, tabere de creaţie, schimb de elevi, studenţi şi pedagogi, cursuri de perfecţionare ( în oraşe centrale – Moskova, Leningrad, Kiev), distribuiri centralizate în cîmpul muncii.

Susţinînd cu brio examenele „de admitere în marea famile lirică sovietică” teatrul liric Moldav, devine subiect de referinţă pentru care se deschide comunicare cu omologii sai din spaţiul unional, dar şi din cel socialist.

Pentru teatrul de operă este perioada în care se cristalizează bagajul repertorial, cu o acumulare, de ordinul zecilor, a titlurilor de operă şi balet. Este perioada în care se pune baza unei şcoli de canto academic a Moldovei. Este perioada care culminează la 1967 cu performanţa strălucită a Mariei Bieşu la Tokio, Japonia, la Concursul internaţional al interpreţilor lirici în numele lui Miura Tamaki, devenind deţinătoarea titlului de Prima Cio-Cio-San a lumii.

Cel de al doilea capitol, cu referirea la comunicarea internaţională, ca factor primordial în valorificarea capacităţii profesioniste a unei instituţii, examinează acest aspect în perspectiva acumulării de dexterităţi pentru a se afirma, ulterior, în circuitul liric universal. Se insistă asupra montărilor partiturilor verdiene, Ceaikovski, Puccini, Donizetti, Belinni.

În toată splendoarea sa incepe a fi valorificată prestanţa teatrului în relaţia cu omologii săi din întreaga Europă, dar şi din Ţările asiate, în perioada examinată în cel de al treilea capitol al studiului. Odată cu schimbarea regimului politic al Moldovei de la 1991, valorile democrate fiind plasate drept fundament pentru fiecare construcţie ce începe a fi edificată, un rol aparte revine comunicării care întro societate democratică are o deosebită importanţă.