Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Studiu privind intensitatea absolută a calităţii şi acţiunii (în limbile franceză şi română)


Autor: Zbanţ Ludmila
Gradul:doctor habilitat în filologie
Specialitatea: 10.02.19 - Lingvistică generală (cu specificare: sociologică, psihologică, contrastiv-tipologică, structurală, matematică, computaţională)
Anul:2009
Consultant ştiinţific: Anatol Ciobanu
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 11 septembrie 2009 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 17 decembrie 2009

Autoreferat

Adobe PDF document0.47 Mb / în română

Cuvinte Cheie

arhiintensem, bloc semantico-sintactic, câmp semantico-funcţional, grad de comparaţie/de intensitate, intensem, intensificare, intensitate absolută, obiectivă/subiec¬tivă, scară graduală, subiectul vorbitor

Adnotare

Teza cuprinde preliminarii, 4 capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografia din 404 surse, 252 pagini de text de bază al tezei, inclusiv 5 tabele, 8 scheme. Rezultatele obţinute sunt publicate în 51 lucrări ştiinţifice.

Scopul tezei rezidă în descrierea modului de producere, de funcţionare şi de traducere a diferitelor structuri ce exprimă valoarea de intensitate maximă sau minimă în franceză şi în română. Alegerea arsenalului meto¬do¬logic al cercetării a fost determinată de caracterul multi¬aspectual al subiectului investigat. Considerând intensitatea drept o categorie concep¬tuală complexă, exteriorizată la mai multe niveluri, prezenta lucrare dezvoltă postulatul pri¬vind esenţa socială şi dinamică a limbii. Se pune accentul pe componentele conţinutală, mentalistă, sub¬stan¬ţială şi funcţională ale semnului lingvistic. Faptele de limbă sunt examinate în baza principiului ono¬ma¬sio¬logic, direcţionat de la substanţă (concept, funcţie) spre formă; se apelează la structu¬rile de adân¬cime şi de suprafaţă (expresie), analiza transformaţională fiind o metodă eficientă în interpretarea semantică, pragmatică şi funcţională a fenomenelor de limbă supuse investigaţiei.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a cercetării şi semnificaţia teoretică a lucrării constă în următoarele: a) este realizată, pentru prima oară, o analiză comparată privind evoluţia şi func¬ţio¬narea, în plan sincronic, a fenomenului intensităţii în două limbi romanice – franceză (Romania de Vest) şi română (Romania de Est); b) s-a întreprins un studiu complex al problemei superlativului absolut vs. intensitatea absolută; c) s-a efectuat o sinteză a trei concepte: aprecierea, graduarea, inten¬sificarea; d) au fost examinate, cu discernământ, aprecierile tradiţionale referitor la gradele de comparaţie şi gradele de intensitate; e) s-a relevat natura comunicativă a blocurilor semantico-structurale ale intensităţii absolute şi s-a fundamentat teza despre caracterul lor funcţional şi pragmatic; f) sunt triate nivelurile de producere şi funcţionare a structurilor marcate de graduare intensivă în limbă şi în discurs; g) a fost elaborată şi pusă în circulaţie o terminologie specială raportată la fenomenul inten¬sificării; h) s-a oferit o imagine de sinteză privind câmpul semantico-funcţional al intensităţii absolute; i) s-a concentrat atenţia asupra problemelor şi posibilităţilor de traducere (din franceză în română şi invers) a structurilor purtătoare de intensem. Direcţia pragmasemantică a permis delimitarea unităţii minimale a intensităţii absolute numită intensem. Intensemele de nivel inferior (de obicei morfeme, lexeme, sintagme) produc în cofuncţionare o unitate mai mare – arhiintensemul (funcţionează cu preponderenţă la nivelul frazei/enunţului şi al textului/discursului). Valoarea aplicativă a lucrării rezultă din substanţa ei conceptuală, graţie incursiunii ample în spaţiul disputelor ştiinţifice axate pe statutul graduării sau al intensificării şi caracterul pragmatic al secvenţelor marcate de intensem. Materialele tezei au şi o orientare didactică: rezultatele analizei contrastive a funcţionării intensităţii unei calităţi sau acţiuni în limbile franceză şi română pot fi probate în diverse domenii: gramatică, lexicologie, stilistică, analiza textului, teoria enunţului, socio¬lingvistică, traductologie şi traducere, terminologie atât sub aspect practic, cât şi cel teoretic.

Cuprins


1. Din istoria cercetărilor asupra intensităţii în limbă şi în discurs
  • 1.1. Concepţia tradiţională a superlativului
  • 1.2. Superlativul absolut vs. intensitatea absolută
    • 1.2.1. Locul elativului în sistemul intensităţii absolute
    • 1.2.2. Delimitarea domeniilor de funcţionare a superlativului relativ şi a superlativului absolut
  • 1.3. Intensitatea absolută din perspectiva teoriei comunicării
    • 1.3.1. Abordarea pragmasemantică a noţiunii de intensitate absolută

2. Repere metodologice şi terminologice în studiul intensităţii absolute
  • 2.1. Metodologia cercetării intensităţii absolute în limbile franceză şi română
  • 2.2. Analiza corpusului faptic al lucrării
  • 2.3. Statutul aprecierii şi al graduării
  • 2.4. Cofuncţionarea noţiunilor de cantitate, calitate şi intensitate
  • 2.5. Noţiuni şi termeni-cheie ai câmpului semantico-funcţional al intensităţii: intensitate absolută, intensem, arhiintensem, blocuri semantico-sintactice
  • 2.6. Raportul dintre normă şi sistem în funcţionarea structurilor intensităţii absolute
  • 2.7. Delimitarea nivelurilor de funcţionare a intensităţii absolute în procesul comunicării
  • 2.8. Câmpul semantico-funcţional al intensităţii absolute

3. Exprimarea intensităţii absolute în limbile franceză şi română
  • 3.1. Rolul topicii în generarea unităţilor structurale ce transpun intensitatea absolută
  • 3.2. Repetiţia ca mijloc de graduare afectivă
  • 3.3. Rolul factorilor de ordin fonetico-prozodic în constituirea structurilor de intensitate absolută
    • 3.3.1. Alungirea vocalelor şi consoanelor şi accentuarea vocalelor ca procedeu de redare a intensităţii
    • 3.3.2. Divizarea cuvintelor în silabe ca procedeu de exprimare a intensităţii
    • 3.3.3. Accentul de insistenţă şi intonaţia ca procedee de redare a intensităţii
  • 3.4. Rolul morfemelor (al afixelor şi al afixoidelor) în transpunerea intensităţii absolute
  • 3.5. Glosemele şi rolul lor în constituirea structurilor ce exprimă intensitatea absolută
    • 3.5.1. Adjectivele în blocurile semantico-sintactice ale intensităţii absolute
    • 3.5.2. Substantivele în blocurile semantico-sintactice ale intensităţii absolute
    • 3.5.3. Adverbele în blocurile semantico-sintactice ale intensităţii absolute
    • 3.5.4. Verbele în blocurile semantico-sintactice ale intensităţii absolute
    • 3.5.5. Redarea intensităţii absolute în blocurile semantico-sintactice cu numerale
  • 3.6. Unităţile frazeologice şi rolul lor în generarea blocurilor semantico-sintactice ale intensităţii absolute
    • 3.6.1. Structura Adj,V+comme+N(GN) în franceză şi Adj,V+ca+N(GN) în română
    • 3.6.2. Structurile Adj+à+Vinf în franceză şi Adj+(de)+Vconj în română
    • 3.6.3. Structura N1+de+N2 175
  • 3.7. Rolul frazei în constituirea blocurilor semantico-sintactice ale intensităţii absolute
    • 3.7.1. Exclamaţia şi interogaţia retorică ca mijloc de exprimare a intensităţii absolute
    • 3.7.2. Negaţia ca mijloc de redare a intensităţii absolute
    • 3.7.3. Subordonata consecutivă ca mijloc de exprimare a intensităţii absolute
  • 3.8. Unităţile suprafrastice, textul şi rolul lor în exteriorizarea intensităţii absolute
  • 3.9. Schema generală de manifestare a intensităţii absolute în limbile franceză şi română

4. Modalităţi de traducere a unor monostructuri şi blocuri semantico-sintactice ale intensităţii absolute
  • 4.1. Traducerea structurilor cu intenseme-morfeme
  • 4.2. Traducerea structurilor cu intenseme-gloseme
  • 4.3. Traducerea structurilor cu intenseme-sintagme
  • 4.4. Traducerea blocurilor semantico-sintactice ale intensităţii absolute formate la nivelul frazei, al unităţilor suprafrastice şi al textului