Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Aspecte ecologice şi chimico-tehnologice ale managementului deşeurilor


Autor: Bulimaga Constantin
Gradul:doctor habilitat în biologie
Specialitatea: 03.00.16 - Ecologie
Anul:2010
Consultanţi ştiinţifici: Ion Dediu
doctor habilitat, profesor universitar, Institutul de Ecologie şi Geografie
Valentin Bobeică
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia: Institutul de Ecologie şi Geografie
CSS: DH 12-03.00.16-27.03.08
Institutul de Ecologie şi Geografie

Statut

Teza a fost susţinută pe 15 ianuarie 2010 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 18 martie 2010

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.81 Mb / în română

Cuvinte Cheie

managementul deşeurilor (MD), concept de MD; monitoring al deşeurilor, evaluare impact ecologic, valorificarea deşeurilor, fitocenoze, indicii biodiversităţii

Adnotare

Teza de doctor habilitat în biologie, or. Chişinău, 2009. Introducere, cinci capitole, concluzii, bibliografia din 304 numiri, 27 anexe, 198 de pagini de text de bază, 44 de desene, 64 tabele. Rezultatele obţinute sunt publicate în 65 de lucrări ştiinţifice.

Domeniul de studiu: ecologie şi protecţia mediului. Obiectivele: Elaborarea conceptului de MD în RM; aprecierea metodologiei de calcul al prejudiciilor cauzate mediului la gestionarea deşeurilor; evidenţierea influenţei terenurilor poluate cu deşeuri menajere solide asupra fitocenozelor şi aprecierea factorilor privind migrarea MG în sistemul „sol- plante”; estimarea impactului staţiei biologice de epurare (SEB); elaborarea unor tehnologii noi de valorificare a deşeurilor periculoase şi a tehnologiei de producere a traductorilor electrochimici (TE).

Metodologia cercetării ştiinţifice a fost asigurată în baza Strategiilor MD ale Uniunii Europene, Angliei, Austriei, Romăniei, lucrărilor în domeniul MD ale unor autori: Rojanschi V. şi al.(1989), Родионов А. и др. (1989), Bartone C. (1990), Ştefănescu L. şi al.(1991), Batstone R. et al.(1996), Bentsson L.et al.(1996), Stern A.(1997), Dicshit N.(2001), Evanilo G. et al.(2004), Duca Gh. şi al. (2006), Macoveanu M. şi al.(2006), Ковалев В. и др. (2007).

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. A fost elaborat un concept de MD în corespundere cu principiile dezvoltării durabile, cu luarea în calcul a interdependenţei aspectelor ecologice şi chimico-tehnologice ale formării şi gestionării deşeurilor. În premieră a fost determinat gradul de influenţă a depozitelor de stocare a DMS asupra mediului, precum şi a terenurilor poluate cu deşeuri şi altor factori tehnogeni asupra fitocenozelor din ecosistemul mun. Chişinău.

Semnificaţia teoretică a lucrării constă în stabilirea unor legităţi, privind impactul activităţilor antropice asupra mediului şi, în special, asupra covorului vegetal în ecosistemul urban, elaborarea metodologiei de evaluare a impactului asupra mediului la gestionarea deşeurilor.

Valoarea aplicativă. Se propune un concept de MD, schema de realizare a MD, 4 tehnologii de valorificare a deşeurilor industriale (vitivinicole cu conţinut de hexacianoferat, galvanice, de la CET cu conţinut de vanadiu şi nămoluri de la SEB), o tehnologie de producere a traductorilor electrochimici şi realizată implementarea lor. (Act nr. 2 din 26.09. 2007; Act nr. 01-189 din 17.01.2005; Contract nr. 68T din 15. 01. 2008; Act nr. 3L din 4.04.2005; Act nr. 01/194 din 12. 09. 2007).

Cuprins


1.GENERAREA DEŞEURILOR INDUSTRIALE ŞI MENAJERE – O PROBLEMĂ ECOLOGICĂ GLOBALĂ
  • 1.1 Minimizarea formării deşeurilor industriale şi menajere – direcţia de perspectivă în economia internaţională
  • 1.2 Deşeurile industriale şi menajere – factor de risc pentru calitatea mediului şi sănătatea populaţiei Republicii Moldova
    • 1.2.1 Generarea deşeurilor periculoase.
  • 1.3 Cadrul legislativ şi juridic – un suport important în gestionarea şi reducerea deşeurilor.
  • 1.4 Analiza SWOT a gestionării deşeurilor în Republica Moldova
  • 1.5 Dezavantajele de natură ecologică şi chimico-tehnologică ale sistemului existent de gestionatre a deşeurilor

2. MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE
  • 2.1 Obiectul de studiu
  • 2.2 Aparate de analiză chimică a unor deşeuri .
  • 2.3 Metode de investigare.
  • 2.4. Metode de calcul al influenţei deşeurilor asupra mediului
    • 2.4.1 Calculul prejudiciului cauzat aerului atmosferic de DMS (pe exemplul depozitului Ţînţăreni)
    • 2.4.2 Calculul impactului cauzat atmosferei în urma funcţionării staţiei de epurare a apelor reziduale.
    • 2.4.3 Calculul reducerilor de CO2 şi CH4 la fermentarea nămolului împreună cu DMS
  • 2.5. Metoda roentgen-fluorescentă în analiza metalelor din deşeurile de la CET-1
  • 2.6. Aplicarea experimentului factorial la studierea deşeurilor
  • 2.7 Metode de determinare a influenţei deşeurilor asupra populaţiilor vegetale
    • 2.7.1 Metode de studiere a impactului deşeurilor asupra biocenozelor urbane
    • 2.7.2 Metode de determinare a α- şi γ-diversităţii vegetaţiei ierbacee

3.ASPECTELE ECOLOGICE ALE MANAGEMENTULUI DEŞEURILOR.
  • 3.1 Estimarea cantitativă a deşeurilor
    • 3.1.1 Efectul ecologic al deşeurilor industriale nepericuloase
    • 3.1.2 Efectul ecologic al deşeurilor periculoase
    • 3.1.3 Efectul ecologic al gestionării deşeurilor menajere solide
  • 3.2 Elaborarea metodologiei de evaluare a prejudiciilor cauzate de gestionarea deşeurilor
    • 3.2.1 Prejudiciul cauzat aerului atmosferic de la arderea deşeurilor agricole .
    • 3.2.2 Prejudiciul cauzat aerului atmosferic la gestionarea neautorizată a deşeurilor din construcţii
    • 3.2.3 Prejudiciul cauzat aerului de la funcţionarea instalaţiilor de incinerare a deşeurilor
    • 3.2.4 Prejudiciul cauzat aerului atmosferic la gestionarea deşeurilor industriale şi menajere
    • 3.2.5 Prejudiciul cauzat aerului atmosferic ca urmare a funcţionării staţiei de epurare a apelor reziduale din oraşul Chişinău
    • 3.2.6 Prejudiciul cauzat aerului atmospheric în rezultatul degajării emisiilor de metan la platformele de nămol de la SEB
  • 3.3 Prejudiciul cauzat de SEB Chişinău apelor de suprafaţă
  • 3.4 Prejudiciul şi pierderile economice cauzate mediului înconjurător la gestionarea inadecvată a deşeurilor industriale şi menajere
    • 3.4.1 Modurile de gestionare a deşeurilor menajere solide (DMS)
    • 3.4.2 Pierderile economice şi prejudiciul cauzat mediului de gazele de eşapament de la transportarea deşeurilor recuperabile la depozitul de stocare Ţânţăreni.
    • 3.5 Impactul depozitelor de stocare a DMS asupra mediului înconjurător
    • 3.5.1 Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane de depozitul neadministrat şi neamenajat Pruncul (suburbia Chişinăului) .
    • 3.5.2 Poluarea mediului de depozitul de stocare a DMS de la Sângera (parţial amenajat)
    • 3.5.3 Poluarea mediului de depozitul de stocare a DMS Ţînţăreni (amenajat conform ceriţelor)
    • 3.5.4 Poluarea aerului atmosferic cauzată de emisiile de la depozitele de DMS
  • 3.6 Unele aspecte ale impactului antropic asupra florei urbane
  • 3.6.1 Influenţa metalelor grele asupra ecositemelor urbane
  • 3.6.2 Influenţa poluării solului cu MG asupra vegetaţiei erbacee în habitatele tehnogene ale mun. Chişinău (luînd drept exemplu zona industrială Buiucani)
  • 3.6.3. Analiza diversităţii biocenozelor (vegetaţia erbacee) habitatelor din staţiunile sectoarelor tehnogene şi locative ale mun.Chişinău
  • 3.7 Concluzii

4 ASPECTELE CHIMICO-TEHNOLOGICE ALE MANAGEMENTULUI DEŞEURILOR
  • 4.1. Valorificarea deşeurilor de hexacianoferaţi (albastru de Prusia
    • 4.1.1 Metoda chimică de neutralizare a deşeului albastru de Prusia
  • 4.2. Valorificarea deşeurilor galvanice
    • 4.2.1 Separarea metalelor grele din reziduurile galvanice
    • 4.2.2 Elaborarea tehnologiei de valorificare a deşeurilor galvanice
  • 4.3. Studiul factorilor ce determină componenţa nămolului de la SEB şi valorificarea acestuia
  • 4.4. Valorificarea deşeurilor de vanadiu
    • 4.4.1 Studiul procesului de neutralizare a apelor de spălare a cazanelor la CET-1 şi CET-2
    • 4.4.2 Metodele de valorificare a deşeurilor cu conţinut de vanadiu .
    • 4.4.3 Elaborarea tehnologiei de valorificare a deşeurilor de la CET
  • 4.5. Perfectarea tehnologiei chimice de producere a traductorilor electrochimici (TE)
  • 4.6 Concluzii

5.0 CONCEPTUL DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA
  • 5.1 Premise teoretice
  • 5.2 Caracteristica şi gestionarea deşeurilor periculoase în Republica Moldova
  • 5.2.1 Elaborarea schemei conceptuale de evaluare, reciclare şi nimicire a deşeurilor periculoase
  • 5.3 Interdependenţa aspectelor ecologice şi chimico-tehnologice în managementul deşeurilor
  • 5.4 Managementul deşeurilor menajere solide
  • 5.5 Managementul deşeurilor comunale
  • 5.6 Managementul deşeurilor industriale
  • 5.7 Managementul deşeurilor de la traductorii electrochimici (TE)
  • 5.8 Managementul deşeurilor ca prioritate în politica protecţiei mediului
  • 5.9 Schema managementului deşeurilor în Republica Moldova .
  • 5.10 Baza ştiinţifică a managementului deşeurilor în Republica Moldova
    • 5.10.1 Schema componentelor bazei ştiinţifice ale managementului deşeurilor
  • 5.11. Sistemul Specializat de Monitoring al Deşeurilor în Republica Moldova
  • 5.12. Esenţa Conceptului de management al deşeurilor
  • 5.13 Concluzii