Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
PREGĂTIREA CADRELOR
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze		 Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2010 / mai /

Transformările redox-catalitice ale hidrochinonei şi acidului glioxalic în mediul acvatic


Autor: Bunduchi Elena
Gradul:doctor în chimie
Specialitatea: 11.00.11 - Protecţia mediului ambiant şi folosirea raţională a resurselor naturale
Anul:2010
Conducător ştiinţific: Gheorghe Duca
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova
Instituţia: Universitatea de Stat din Moldova
CSS: DH 30-11.00.11-25.12.03
Universitatea de Stat din Moldova

Statut

Teza a fost susţinută pe 14 mai 2010 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 5 iulie 2010

Autoreferat

Adobe PDF document – 0.60 Mb / în română

Cuvinte Cheie

oxidant, reducător, catalizator, hidrochinonă, acid glioxalic, proces de autopurificare, starea redox, capacitatea de inhibiţie, radicali OH, indicator cinetic

Adnotare

Structura tezei: 106 pagini, 30 figuri, 9 tabele, Adnotările (în română, engleză şi rusă), Cuvintele-cheie, Introducere, Investigaţii bibliografice, Metodele de analiză şi cercetare utilizate, 3 Capitole ce reflectă rezultatele proprii, Sinteza rezultatelor obţinute, Concluzii şi recomandări, Bibliografie cu 120 surse. Numărul de publicaţii la tema tezei: 17, 8 articole şi 9 teze.

Domeniul de studiu şi obiectivele tezei: Teza ţine de domeniul protecţiei mediului ambiant, şi, în special, protecţia apelor naturale. Rezultatele ştiinţifice expuse în lucrare descriu procesele de transformare a hidrochinonei şi acidului glioxalic în apa naturală ca sistem redox-catalitic, cu evaluarea contribuţiei acestor procese în autopurificarea, formarea compoziţiei şi a calităţii apelor naturale, ca mediu de viaţă pentru hidrobionţi.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică: Rezultatele confirmă că micşorarea conţinutului de H2O2 şi radicali OH, diminuează capacitatea de autopurificare a apelor naturale şi sînt factori ce pot conduce la formarea stării cvasi-reducătoare a apelor naturale, stare nefavorabilă pentru hidrobionţi. S-a demonstrat că în procesele de oxidare peroxidazică a substraturilor catalizate de ionii de cupru (II) se formează radicali OH, iar în cele catalizate de ionii de fier (III) este caracteristică lipsa radicalilor OH. În prezenţa hidrochinonei scade capacitatea de autopurificare radicalică a apelor naturale. Prezenţa acidului glioxalic în mediul acvatic contribuie la intensificarea proceselor de autopurificare prin radicali. A fost evaluată, în baza indicatorilor cinetici, capacitatea de autopurificare a apelor fluvilui Nistru şi rîului Prut.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă: Cercetările au confirmat eficienţa principiului cinetic în descrierea proceselor de autopurificare a apelor naturale. A fost demonstrat rolul particulelor ciclului biogeochimic a O2 şi a metalelor de tranziţie în procesele de autopurificare. Legităţile obţinute pot fi utilizate la explicarea proceselor redox de autopurificare cu participarea derivaţilor hidrochinonei şi acidului glioxalic.

Cuprins


1. APA NATURALĂ – SISTEM REDOX CATALITIC ŞI FOTOCHIMIC DE TIP DESCHIS
  • 1.1. Componenţi redox în apele naturale
    • 1.2. Procese de autopurificare a apelor naturale
    • 1.2.1. Autopurificarea catalitică şi cu radicali liberi
    • 1.2.2. Autopurificarea fotochimică
  • 1.3. Indicatori cinetici de evaluare a calităţii apelor naturale
  • 1.4. Concluzii

2. MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE
  • 2.1. Reactivi şi echipament
  • 2.2. Metode utilizate în cercetare
    • 2.2.1. Studierea cineticii reacţiilor chimice
    • 2.2.2. Metode analitice de determinare a substanţelor
    • 2.2.3. Metode hidrochimice de analiză.
    • 2.2.4. Metode de determinare a indicatorilor cinetici
  • 2.3. Concluzii
  • REZULTATE ŞI DISCUŢII

3. OXIDAREA CATALITICĂ ŞI CU RADICALI LIBERI A HIDROCHINONEI ŞI ACIDULUI GLIOXALIC
  • 3.1. Generalităţi metodologice în cercetarea oxidării catalitice a hidrochinonei şi acidului glioxalic
    • 3.1.1. Procese de oxidare a substraturilor cu participarea O2, H2O2 şi ionilor de Cu(II)
    • 3.1.2. Procese de oxidare a substraturilor cu participarea O2, H2O2 şi ionilor de Fe(III)
    • 3.1.3. Influenţa unor componenţi ai apelor naturale asupra procesului de oxidare a catalitică a substraturilor
  • 3.2. Generalităţi metodologice în studierea proceselor de oxidare cu participarea radicalilor liberi
    • 3.2.1. Intensitatea proceselor de autopurificare radicalică în prezenţa hidrochinonei şi acidului glioxalic
    • 3.2.2. Intensitatea proceselor de autopurificare radicalică în prezenţa substraturilor, ionilor de cupru(II) şi fier(III)
  • 3.3. Concluzii

4. PROCESE DE AUTOPURIFICARE A APELOR ÎN PREZENŢA HIDROCHINONEI ŞI ACIDULUI GLIOXALIC
  • 4.1. Influenţa hidrochinonei asupra proceselor de autopurificare a apelor naturale
  • 4.2. Influenţa acidului glioxalic asupra proceselor de autopurificare a apelor naturale
  • 4.3. Concluzii

EVALUAREA INTENSITĂŢII PROCESELOR DE AUTOPURIFICARE ÎN UNELE OBIECTE ACVATICE DIN REPUBLICA MOLDOVA
  • 5.1. Caracteristica generală a fluviului Nistru şi a rîului Prut
  • 5.2. Dinamica stării redox şi a capacităţii de inhibiţie a apelor fl. Nistru.
  • 5.3. Dinamica stării redox şi a capacităţii de inhibiţie a apelor r. Prut.
  • 5.4. Concluzii