|
StatutTeza a fost susţinută pe 9 iunie 2010 în CSSşi aprobată de CNAA pe 6 octombrie 2010 Autoreferat![]() |
Teza este expusă pe 134 pagini şi cuprinde: introducere, 6 capitole, concluzii, recomandări practice, bibliografie inspirată din 215 surse literare, 31 tabele, 12 figuri.
Domeniul de studiu. Pacienţii în stări critice, cu hipotensiune arterială severă, care au beneficiat de terapie intensivă polimodală inclusiv cu izoturon sau dopamină.
Sarcinile lucrării. Evaluarea factorilor de risc în dezvoltarea sindromului hipotensiv sever, care necesită terapie vasopresorie. Studiul comparativ al modificărilor biochimice, metabolice şi hemostazei sub influenţa dopaminei şi izoturonului la pacienţii cu sindrom hipotensiv sever. Aprecierea tipuluii hemodinamic la bolnavii cu sindrom hipotensiv sever, care necesită terapie vasopresorie. Analiza comparativă a modificărilor hemodinamicii centrale şi ritmului cardiac pe fondalul terapiei vazopresorii cu izoturon şi dopamină aplicată la bolnavi cu sindrom hipotensiv sever. Estimarea dereglărilor metabolismului acido-bazic şi gazos, sub influenţa terapiei vasopresorii aplicate. Elucidarea perturbărilor în sistemul hemostazic la pacienţii cu stări de şoc supuşi tratamentului vasopresor.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. A fost analizată pe larg evoluţia clinică a stărilor de şoc în dependenţă de terapia vazopresorie aplicată. În premieră, a fost efectuat un studiu complex în determinarea corelaţiei dezechilibrelor metabolismului hidroelectrolitic, acido-bazic şi gazos în funcţie de terapia vasopresorie administrată. A fost efectuată o analiză comparativă a modificărilor hemodinamicii centrale şi ritmului cardiac, în dependenţă de terapia vazopresorie aplicată la bolnavi cu hipotensiune. S-a argumentat utilizarea izoturonului în contracararea sindromului hipotensiv la bolnavi cu stări critice.
Semnificaţia teoretică. Selectarea minuţioasă a pacienţilor care necesită utilizarea terapiei antihipotensive cu administrarea Izoturonului. Aprecierea particularităţilor clinice şi funcţionale în dependenţă de factorul precipitant al sindromului hipotensiv.
Valoarea aplicativă a lucrării. Rezultatele obţinute au făcut posibile, selectarea minuţioasă a pacienţilor cu risc major de dezvoltare a stărilor de şoc cu sindrom hipotensiv sever, care necesită tratament cu vasopresoare, aprecierea particularităţilor clinice şi funcţionale ale sindromului hipotensiv sever, în dependenţă de factorul precipitant şi gradul de severitate, pentru aplicarea unui tratament amplu şi la momentul oportun.
4. Caracteristica modificărilor biochimice şi a statutului hemostazic la bolnavii cu sindrom hipotensiv sever în dependenţă de terapia vasopresorie administrată
În examinare [1] :
Arhiva tezelor: