|
StatutTeza a fost susţinută pe 8 septembrie 2010 în CSSşi aprobată de CNAA pe 4 noiembrie 2010 Autoreferat![]() |
Structura tezei: introducere, 3 capitole, concluzii, recomandări practice, bibliografia din 191 surse, 172 pagini de text de bază, 27 tabele, 12 figuri, 7 anexe. Rezultatele obţinute sunt publicate în 19 lucrări ştiinţifice.
Teza dată este consacrată studierii aspectelor referitoare la starea de sănătate a adolescenţilor de vârstă premilitară şi de recrutare (15-18 ani) în Republica Moldova. Pentru prima dată în republică au fost studiate şi evaluate dezvoltarea fizică, starea de sănătate, indicii funcţionali ale sistemelor circulator şi respirator, indicii psihofiziologici, starea psihologică a adolescenţilor de vârstă premilitară şi de recrutare. În cadrul cercetării au fost efectuate măsurări antropometrice (indici somatometrici şi fiziometrici) şi a fost evaluată dezvoltarea fizică a adolescenţi cu vârsta 15-18 ani conform standardelor elaborate pentru adolescenţii de vârsta premilitară şi de recrutare. Printre factori de bază, care determină activitatea fiziologică şi particularităţile psihice ale adolescenţilor, sunt caracteristicile activităţii nervoase superioare – procesele de excitaţie şi de inhibiţie. Au fost studiate caracteristicile de bază ale sistemului nervos central – intensitatea, mobilitatea şi echilibrul proceselor nervoase cu elaborarea criteriilor intensităţii proceselor nervoase pentru toate grupele de vârstă. Cercetările efectuate cu ajutorul testelor psihologice Eisenck şi Lusher au permis determinarea stării psihologice şi tipului caracterologic al fiecărui adolescent cu recomandările de corecţie a devierilor. Analiza rezultatelor examenelor medicale la momentul evidenţei primare şi la recrutare-încorporare a relevat, că majoritatea adolescenţilor au devieri în starea de sănătate, mulţi dintre ei suferind de câteva maladii cronice. Conform datelor examenelor medicale şi nivelului dezvoltării fizice adolescenţii au fost repartizaţi în grupe de sănătate. O parte considerabilă de adolescenţi se atribuie grupei a III-a de sănătate, constituind 32,4% la vârsta de 15 ani şi 44,2% la 18 ani. De asemenea a fost efectuat un studiu socio-igienic, în cadrul căruia s-au evidenţiat elementele de bază ale regimului zilei, cât şi răspândirea deprinderilor nocive printre adolescenţi etc.
O abordare complexă, un volum mare de investigaţii, o analiză multilaterală şi profundă a rezultatelor studiului au permis elaborarea şi propunerea spre implementare a unui set de măsuri ce vizează păstrarea şi fortificarea stării de sănătate a adolescenţilor de 15-18 ani.
În examinare [1] :
Arhiva tezelor: