română | русский | english

Autor: Rotaru Victoria Gradul: doctor în medicină Specialitatea:  14.00.16 - Fiziologie normală şi patologică Anul: 2011 Conducător ştiinţific: Vasile Lutan doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" Instituţia: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" CSS: DH 50-14.00.16-27.03.08 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"

Statut Teza a fost susţinută pe 31 martie 2011 în CSS şi aprobată de CNAA pe 8 iulie 2011 Autoreferat – 0.51 Mb / în română

Cuvinte Cheie

Adnotare

Teza este expusă pe 147 de pagini şi cuprinde: introducere, 6 capitole, concluzii, recomandări practice, bibliografia din 352 surse, 16 tabele, 15 diagrame, 2 scheme. Rezultatele obţinute sunt publicate în 7 lucrări ştiinţifice.

Domeniul de studiu: medicină-fiziopatologie.

Actualitatea temei: Şocul hemoragic e un sindrom plurietiologic, care se caracterizează printr-o tulburare hemodinamică gravă cu hipoperfuzie tisulară, datorită reducerii volumului sanguin, reducerii debitului cardiac, ceea ce conduce la un volum sanguin circulator efectiv inadecvat. Ca urmare a perfuziei deficitare, apare un aport insuficient de oxigen şi nutrimente pentru ţesuturi şi o înlăturare deficitară a metaboliţilor.

Actualmente hemoragiile şi în deosebi şocul hemoragic constituie una din cele mai frecvente şi grave complicaţii a multor patologii. Astfel, cca 25% din bolnavi cu profil chirurgical au episoade hemoragice în antecedenţă, acestea complicîndu-se cu şoc hemoragic şi deces în 40% cazuri.

Incidenţa în creştere a hemoragiilor şi complicaţiilor, letalitatea încă destul de înaltă a pacienţilor cu hemoragii stimulează cercetările în direcţia studierii patogeniei, perfecţionării diagnosticului şi sporirii eficacităţii resuscitării patogenetice prin stabilirea evoluţiei inflamaţiei sistemice, stresului oxidativ în procesului şocului hemoragic şi sindromului postinfuzional. Supravieţuirea pacienţilor cu hemoragii este direct influenţată de reuşita resuscitării şi a terapiei antişoc. Eficacitatea acestora astăzi este departe de a fi satisfăcătoare.

În prezent nu există metode eficiente de tratament în perioada resuscitării şi în perioada resuscitării cu acţiune terapeutică asupra întregului spectru patogenetic al şocului: restabilirea volumului sângelui circulant, a tensiunii arteriale şi venoase, ameliorarea afluxului sanguin spre cord şi în consecinţă restabilirea debitului cardiac, lichidarea hipoxiei, stabilirea inflamaţiei sistemice şi a stresului oxidativ. Cele expuse confirmă actualitatea temei şi necesitatea studierii patogeniei procesului inflamator sistemic în şocul hemoragic. Scopul lucrării: Studierea impactului inflamaţiei sistemice , stresului oxidativ în patogenia şocului hemoragic şi a sindromului postinfuzional şi perfecţionarea metodelor de tratament patogenetic experimental al şocului hemoragic.

Metodologia cercetării: Materialul studiat a fost cercetat în rezultatul experimentului şi prin estimarea indicilor biochimici. Şocul hemoragic a fost reprodus la iepuri masculi cu masa corporală 2,3-2,5 kg. Exfuzia sângelui din vena femurală în 3 prize ( cîte 15-20 ml la fiecare) la intervale de 15-20 min; volumul total exfuzat-45-55 ml ( 40% din volumul sângelui circulant); presiunea sanguină finală menţinută la nivele de şoc sever 45-50 mmHg-prin efuzii şi reinfuzii repetate de sânge pe o perioadă pînă la 24 ore. Noutatea şi originalitatea ştiinţifică:

În cadrul realizării lucrării au fost obţinute următoarele performanţe ştiinţifice:
• Au fost evidenţiate particularităţile dinamicii nivelelor circulante ale IL-1-alfa, IL-6, TNF-alfa şi corelaţia acestora cu conţinutul seric al proteinelor fazei acute, a fierului şi cuprului pe o perioadă de durată a ŞH şi a sindromului postinfuzional.
• A fost stabilit impactul în potenţialul pro-antioxidativ al cuplurilor fier-transferină, cupru-ceruloplasmină pe o perioadă de durată a ŞH şi a sindromului postinfuzional.
• A fost demonstrat efectul terapeutic al acidului hialuronic asupra impactului citokinic şi oxidativ în cadrul inflamaţiei sistemice şi sindromului postinfuzional în şocul hemoragic.

Semnificaţia ştiinţifică şi valoarea practică a datelor obţinute

A fost evidenţiat rolul citokinelor IL-1, IL-6 şi TNF-alfa în declanşarea răspunsului inflamator sistemic în ŞH, şi anume creşterea precoce a nivelului circulant al IL-1, urmată de creşterea ulterioară a IL-6 şi a TNF-alfa, cu valoarea superioară a incrementului la sfârşitul perioadei de 24 ore a şocului.

Proteina C reactivă în sânge corelează cu dinamica citokinelor până la sfârşitul perioadei 5 ore, după care intră în declin ce ar semnifica afectarea funcţiei hepatice.

Impactul citokinic este amplificat de stresul oxidativ, activat în condiţiile creşterii progresive pe toată perioada a conţinutului seric de fier, cupru şi ceruloplasmină, factori cu acţiune prooxidantă. Valoarea sanguină a acestora creşte de asemenea în primele 5 ore ale sindromului postinfuzional şi convingător se asociază cu gradul de creştere pe această perioadă a citokinelor, fapt ce validează legătura cauzală dintre răspunsul inflamator şi stresul oxidativ.

În plan aplicativ se impune corelarea diagnostică pozitivă a dinamicii nivelelor circulante ale IL-1, IL-6 şi TNF-alfa vis-a-vis de severitatea răspunsului inflamator sistemic în ŞH, precum şi durata acestuia.

Monitorizarea dinamicii proteinei C reactive poate furniza indicii asupra evoluţiei disfuncţiei hepatice. În cazul în care dozarea serică a citokinelor nu este posibilă estimarea dinamicii fierului şi cuprului poate avea utilităţi diagnostice similare citokinelor.

Aplicarea acidului hialuronic în terapia infuzională atenuează impactul inflamator şi oxidativ în cadrul şocului hemoragic şi sindromului postinfuzional, manifestată prin diminuarea semnificativă a conţinutului sanguin de citokine, fier, cupru şi ceruloplasmină şi poate oferi beneficii clinice în prevenirea şi tratamentul sindromului disfuncţiei poliorganice.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice:
1. Evaluarea dinamicii conţinutului fierului şi a cuprului poate oferi indicii de predictor asupra severităţii evoluţiei răspunsului inflamator sistemic, si sindromului disfuncţiei poliorganice atât pe perioada evoluţiei şocului hemoragic, cât şi a sindromului postinfuzional.
2. Acidul hialuronic poate fi aplicat cu scopul atenuării impactului citokinic şi a stresului oxidativ în cadrul sindromului postinfuzional şi poate fortifica managementul terapeutic al stărilor de urgenţă agravate prin hemoragie sau şocul hemoragic.

Referenţi Oficiali

• Leonid Lîsîi
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Aurelia Crivoi
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat din Moldova

Membrii Consiliului Ştiintific

• Victor Vovc, preşedinte
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Valeriu Gafenco, secretar
  doctor, conferenţiar universitar
• Vasile Niguleanu, membru
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Aurel Saulea, membru
  doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
• Valeriu Cobeţ, membru
  doctor habilitat, profesor universitar

 Teze

[...] Acte Normative