Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Epidemiologia bolilor cerebrovasculare în judeţul Constanţa, strategii de profilaxie


Autor: Axelerad Any Docu
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.13 - Neurologie
Anul:2005
Conducător ştiinţific: Stanislav Groppa
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Consultant ştiinţific: Viorel Prisăcari
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 7 septembrie 2005 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 27 octombrie 2005

Autoreferat

Adobe PDF document0.54 Mb / în română

Teza

CZU 616.831-005.1-036.22-084

Adobe PDF document 3.57 Mb / în română
181 pagini


Cuvinte Cheie

accident vascular cerebral, incidenţă, mortalitate, factori de risc, variaţii circadiene, factori meteorologici

Adnotare

Autorul analizează nivelul morbiditatii prin bolile cerebrovasculare în Judeţul Constanţa, respectiv incidenţa subtipurilor de AVC si mortalitatea prin AVC, cunoscut fiind faptul că AVC este a treia cauză de deces în majoritatea ţărilor industrializate si principala cauză de handicap neurologic, mai ales în rândul vârstnicilor. Din păcate se constată în prezent o incidenţă însemnată de AVC la tineri. Acest grup de bolnavi atrage în mod special atenţia cercetătorilor din cauza consecinţelor dramatice ale bolii la tineri. Pentru evaluarea asociaţiei între factorii de risc ai AVC s-a realizat un studiu epidemiologic de tip cohortă. Pentru analiza celorlalţi factori de risc s-au utilizat date provenind din chestionarul – anchetă. Rezultatele anchetei permit calcularea forţei asociaţiei epidemiologice între AVC si factorii de risc, calcularea impactului generat de acţiunea factorilor de risc în populaţie.

Din datele obţinute rezultă că cei doi factori de risc, HTA si DZ, reprezintă factori de risc de grad înalt, impunându-se măsuri de profilaxie primară si secundară importante si programe de sănătate pentru îmbunătăţirea serviciilor preventive, cu scopul de a ajuta populaţia să identifice factorii de risc, producerea de informaţie pentru a lămuri legăturile dintre comportamentul individual si sănătate, mobilizarea comunităţii pentru ca aceasta să adopte un nou stil de viaţă favorabil sănătăţii.

Referitor la influenţa factorilor meteorologici asupra debutului AVC desi alte studii [25, 3, 68, 110, 175, 180, 189] internaţionale în populaţii dispersate pe glob, precum cele din Connecticut, Siberia, Izumo City, Franţa, Canada si Danemarca, au arătat că nu există o relaţie evidentă între producerea AVC si parametrii meteorologici ca fluctuaţiile presiunii atmosferice, temperatură, umiditate, prezentul studiu efectuat în orasul Constanţa, situat la malul Mării Negre, demonstrează o corelaţie semnificativă, de menţionat între factorii meteorologici si debutul AVC.

Cuprins


CAPITOLUL 1. Revista literaturii
  • 1.1. Epidemiologia Bolilor Cerebro-Vasculare-GeneralităŃi
  • 1.2.Clasificarea actuală a bolilor cerebrovasculare
  • 1.3.Factorii de risc în accidentele vasculare cerebrale
  • 1.4 Profilaxia primară si secundară în AVC
  • 1.4.1.Profilaxia primară în AVC
  • 1.4.2. Profilaxia secundară în AVC

CAPITOLUL 2. Materiale si metode
  • 2.1. IncidenŃa accidentelor vasculare cerebrale
  • 2.2. Demografie si Mortalitate
  • 2.3. Epidemiologie
  • 2.4. Studiu de corelaŃie statistică

CAPITOLUL 3. IncidenŃa si mortalitatea prin AVC
  • 3.1. IncidenŃa AVC în judeŃul ConstanŃa
  • 3.2. IncidenŃa specifică pe sexe a AVC
  • 3.3. Mortalitatea prin AVC în judeŃul ConstanŃa
  • 3.4. Studiul mortalităŃii prin metoda standardizării

CAPITOLUL 4. Studiu epidemiologic de tip cohortă pentru stabilirea factorilor de risc
  • 4.1. HTA factor de risc al accidentelor cerebrale
  • 4.2. Diabetul zaharat factor de risc al accidentelor cerebrale
  • 4.3. Factorii de risc cei mai frecvenŃi în debutul AVC
  • 4.4. Consumul de Alcool, Cafea si Fumatul

CAPITOLUL 5. VariaŃiile circadiene în debutul AVC

CAPITOLUL 6. DistribuŃie sezonală si factori meteorologici
  • 6.1. DistribuŃia lunară, pe sexe si subtipuri, a AVC
  • 6.2. Factorii meteorologici