Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2011 / mai /

Transformările substanţelor organice în apele de suprafaţă din Republica


Autor: Petru Spătaru
Gradul:doctor în chimie
Specialitatea: 11.00.11 - Protecţia mediului ambiant şi folosirea raţională a resurselor naturale
Anul:2011
Conducător ştiinţific: Tudor Lupaşcu
doctor habilitat, profesor cercetător, Institutul de Chimie al AŞM
Consultant ştiinţific: Maria Sandu
doctor, conferenţiar cercetător, Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM
Instituţia: Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM
CSS: DH 30-11.00.11-25.12.03
Universitatea de Stat din Moldova

Statut

Teza a fost susţinută pe 20 mai 2011 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 8 iulie 2011

Autoreferat

Adobe PDF document0.43 Mb / în română

Cuvinte Cheie

Substanţă organică, materie organică, amină, substanţă tensioactivă, produse petroliere, capacitate de complexare, nitrificare, autoepurare, consum chimic de oxigen, consum biochimic de oxigen

Adnotare

Structura tezei: 106 pagini, 34 figuri, 17 tabele, Adnotare (în română, engleză şi rusă), Cuvintele cheie, Introducere, Investigaţii bibliografice, Metodele de analiză şi cercetare utilizate, 3 Capitole ce reflectă rezultatele proprii, Sinteza rezultatelor obţinute, Concluzii şi recomandări, Bibliografie cu 220 surse.

Numărul de publicaţii la tema tezei: 38, dintre care 14 articole şi 24 teze.

Domeniul de studiu şi obiectivele tezei: Teza ţine de domeniul protecţiei mediului ambiant, şi, în special, protecţia apelor naturale. Rezultatele ştiinţifice expuse în lucrare descriu procesele de autoepurare şi nitrificare în apa naturală, impactul diferitor clase de substanţe organice şi substraturi asupra oxidării biochimice a ionilor de amoniu.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică: Rezultatele estimării demonstrează că în apa fluviului Nistru prevalează substanţele organice cu Mm 120-350 u.a. Capacitatea de complexare a substanţelor organice cu masa moleculară 0,25 - 5 mii şi 60 – 70 mii din apa fl. Nistru şi a r. Prut cu Cu2+ este de 0,09 – 0,53 mg/dm3. S-a constatat că aminele alifatice influenţează oxidarea biochimică a amoniului în apă în ordinea trimetilamină-dietilamină-dimetilamină-metilamină, iar cele aromatice: difenilamină-anilină-naftilamină-fenilendiamină-fenilhidrazină. Prezenţa substanţelor tensioactive anionice şi neionice la CMA stimulează oxidarea amoniului, iar STA cationice, produsele petroliere, compuşii Cu în amestec cu lindanul şi dieldrina - o frânează. Prundişul contribuie la accelerarea de 2-3 ori a vitezei procesului de nitrificare.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă: Cercetările au confirmat necesitatea evaluării influenţei SO asupra proceselor de nitrificare, autoepurare şi complexare a metalelor grele. A fost demonstrat rolul benefic al substratului natural de prundiş în procesul de nitrificare, care poate fi utilizat în eficientizarea autoepurării apelor de suprafaţă şi epurarea apelor reziduale.

Cuprins


1. SUBSTANŢA ORGANICĂ, MASA EI MOLECULARĂ ŞI CAPACITATEA DE COMPLEXARE ÎN APELE NATURALE DE SUPRAFAŢĂ. ROLUL EI ÎN OXIDAREA BIOCHIMICĂ A IONILOR DE AMONIU
  • 1.1. Substanţe organice în apele naturale
  • 1.1.1. Substanţe humice
  • 1.1.2. Acizi organici carboxilici
  • 1.1.3. Tanine
  • 1.1.4. Amine
  • 1.1.5. Fenolul
  • 1.1.6. Substanţe tensioactive
  • 1.2. Substanţa organică (SO) în apele de suprafaţă din diferite zone geoclimatice.
  • 1.3. Substanţa organică din apele naturale în Republica Moldova
  • 1.4. Procese de asimilare a SO. Autoepurarea
  • 1. 5. Capacitatea de complexare a SO din apele naturale
  • 1.6. Concluzii la capitolui 1

2. METODE ŞI MATERIALE
  • 2. 1. Recoltarea probelor de apă
  • 2. 2. Concentrarea substanţelor organice din apă
  • 2.2.1.Concentrarea prin vaporizare
  • 2.2.2. Concentrarea prin congelare (metoda cristalizării treptate)
  • 2. 3. Separarea prin metoda de cromatografie a substanţelor după masa moleculară
  • 2.3.1. Cromatografia în coloane de separare cu sefadecşi
  • 2.3.2. Cromatografia în coloane cu sorbenţi ionici de celuloză
  • 2.4. Metode sumare de determinare
  • 2.4.1. Consumul sumar de oxigen (CSO)
  • 2.4.2. Consumul chimic de oxigen (CCO-)
  • 2.4.3. Consumul biochimic de oxigen (CBO)
  • 2.4.4. Fotometrie în ultraviolet (UV)
  • 2.4.5. Analiza prin metoda cromatografiei în gaz-lichid
  • 2.4.6. Metode statistice de estimare
  • 2.5. Modelarea proceselor de autoepurare şi nitrificare
  • 2.6. Determinarea constantei de complexare
  • 2.7. Concluzii la capitolul 2

3. SUBSTANŢELE ORGANICE ÎN APA RÂURILOR DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC ÎNTRE RÂURILOR NISTRU ŞI PRUT
  • 3.1. Substanţa organică din apele de suprafaţă: concentraţia, masa ei moleculară.
  • 3.2. Substanţele organice în apa r. Nistru şi afluenţii lui
  • 3.2.1. Concentraţia materiei organice
  • 3.2.2. Transformarea materiei organice
  • 3.2.3. Capacitatea de complexare cu ioni de cupru
  • 3.2.4. Masa moleculară a substanţei organice
  • 3.3. Substanţele organice în apa r. Prut şi fl. Dunărea şi a afluenţilor lor
  • 3.3.1. Concentraţia materiei organice
  • 3.3.2. Transformarea materiei organice
  • 3.3.3. Capacitatea de complexare cu ioni de cupru
  • 3.4. Concluzii la capitolul 3

4. INFLUENŢA UNOR SUBSTANŢE ORGANICE ASUPRA OXIDĂRII BIOCHIMICE A IONILOR DE AMONIU ÎN APELE NATURALE
  • 4.1. Influenţa aminelor asupra oxidării amoniului în apa naturală
  • 4.2. Impactul substanţelor tensioactive asupra oxidării NH4+ în apa naturală
  • 4.3. Evoluţia procesului de nitrificare în prezenţa unor metale grele şi pesticide
  • 4.4. Influenţa produselor petroliere asupra oxidării biochimice a ionilor de amoniu
  • 4.5. Oxidarea biochimică a ionilor de amoniu din apele de suprafaţă
  • 4.6. Influenţa diferitor substraturi şi a aerării asupra procesului de oxidare biochimică a ionilor de amoniu din apele naturale…
  • 4.7. Concluzii la capitolul 4

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI