Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english

CNAA / Teze / 2011 / iunie /

Limba română în condiţiile diglosiei (Studiu diacronic)


Autor: Negrescu-Babuş Inna
Gradul:doctor în filologie
Specialitatea: 10.02.01 - Limba română
Anul:2011
Conducător ştiinţific: Nicolae (decedat) Raevschi
doctor habilitat, conferenţiar cercetător, Institutul de Filologie al AŞM
Instituţia: Institutul de Filologie al AŞM
CSS: DH 19-10.02.01
Institutul de Filologie al AŞM

Statut

Teza a fost susţinută pe 22 iunie 2011 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 5 octombrie 2011

Autoreferat

Adobe PDF document0.29 Mb / în română

Cuvinte Cheie

adstrat, bilingvism (asimetric, colectiv, social), contact lingvistic, diglosie, interferenţă lingvistică, împrumut, hibridizare, schimbare lingvistică, substrat, superstrat

Adnotare

Structura tezei. Teza cuprinde adnotări în limbile română, rusă şi engleză, lista abrevierilor, introducere, patru capitole, concluzii şi recomandări, bibliografie (286 de titluri), 125 de pagini text de bază. Rezultatele obţinute au fost publicate în 12 lucrări ştiinţifice.

Scopul şi obiectivele: Scopul de bază al lucrării constă în urmărirea, prezentarea şi analiza consecinţelor în plan lingvistic, apărute în limba română ca urmare a contactelor pe care aceasta le-a avut, de-a lungul istoriei sale, cu alte idiomuri. Pentru realizarea acestui deziderat, ne-am propus următoarele obiective: să clasificăm şi să analizăm principalele definiţii şi puncte de vedere dedicate idiomurilor în contact; să relevăm specificul evoluţiei limbii române în condiţii de diglosie; să stabilim perioadele de diglosie în istoria limbii române; să descriem şi să clasificăm elementele de substrat; să delimităm perioadele de producere a contactelor româno-slave; să analizăm consecinţele acestor contacte; să relevăm specificul şi consecinţele contactului româno-rus din Basarabia; să descriem situaţia graiurilor româneşti, aflate în mediu aloglot; să prezentăm câteva aspecte ale interferenţelor lingvistice (împrumutul şi schimbarea de cod).

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică: Lucrarea de faţă propune o primă descriere monografică a situaţiilor de diglosie din istoria limbii române, cu întreaga gamă de caracteristici, efecte şi consecinţe reflectate în limbă.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă. Rezultatele cercetărilor vin să completeze studiie existente referitoare la contactele limbii române cu alte idiomuri. Acestea pot servi ca punct de referinţă teoretico-metodologic, dar şi practic, pentru conceperea unor studii mai aprofundate, cursuri universitare de istoria limbii, sociolingvistică, redactarea unor manuale, menite a fi utilizate în predarea limbii române la clasele de alolingvi şi, nu în ultimul rând, poate fi un suport teoretic şi practic pentru traducători.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele prezentei investigaţii au fost implementate în procesul activităţii didactice, în cadrul cursurilor teoretice şi practice de comunicare, redactare a textelor jurnalistice şi a unor manuale pentru alolingvi din învăţământul superior, la elaborarea proiectelor în cadrul Sectorului de Istoria limbii, dialectologie şi onomastică.

Cuprins


1. DIN ISTORICUL PROBLEMEI: DIGLOSIA ŞI BILINGVISMUL ÎN CERCETĂRILE LINGVISTICE
  • 1.1. Abordarea conceptelor de bilingvism şi diglosie în cercetări mai vechi
  • 1.2. Aspecte ale bilingvismului şi diglosiei reflectate în lucrări mai recente
  • 1.3. Concluzii la capitolul 1

2. PRELIMINARII TEORETICE ŞI METODOLOGICE PRIVIND CONTACTUL DINTRE LIMBI
  • 2.1. Contactele dintre limbi şi efectele lor asupra evoluţiei limbii
  • 2.2. Bilingvismul şi diglosia ca rezutat al contactului dintre limbi
  • 2.2.1. Bilingvismul
  • 2.2.2. Diglosia
  • 2.3. Concluzii la capitolul 2

3. FENOMENE DE DIGLOSIE ÎN ISTORIA LIMBII ROMÂNE
  • 3.1. Perioada latino-dacică
  • 3.2. Rapoturi lingvistice româno-slave
  • 3.2.1. Perioada româno-bulgară
  • 3.2.2. Perioada româno-ucraineană
  • 3.2.3. Perioada româno-rusă
  • 3.2.3.1. Perioada 1812–1918
  • 3.2.3.2. Perioada din 1940 până la 1989
  • 3.3. Concluzii la capitolul 3

4. MANIFESTĂRI ALE INTERFERENŢEI LINGVISTICE
  • 4.1. Interferenţa la nivel lexical
  • 4.2. Împrumutul ca formă de manifestare a interferenţei
  • 4.3. Manifestări ale interferenţei în graiuri româneşti din mediu diglosic
  • 4.4. Schimbarea de cod – expresie a interferenţei lingvistice
  • 4.5. Concluzii la capitolul 4

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI