Comisia de atestare
Comisia de acreditare
Comisiile de experţi
Dispoziţii, instrucţiuni
Acte normative
Nomenclator
Instituţii
Consilii
Seminare
Teze
Conducători de doctorat
Deţinători de grad
Doctoranzi
Postdoctoranzi
CNAA logo

 română | русский | english


Specificul tulburărilor vegetative la pacienţii cu boala Parkinson


Autor: Dorina Ţiple
Gradul:doctor în medicină
Specialitatea: 14.00.13 - Neurologie
Anul:2005
Conducător ştiinţific: Ion Moldovanu
doctor habilitat, profesor universitar, Instituţia medico-sanitară publică Institutul de Neurologie si Neurochirurgie
Consultant ştiinţific: Victor Vovc
doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"
Instituţia:
CSS:

Statut

Teza a fost susţinută pe 7 septembrie 2005 în CSS
şi aprobată de CNAA pe 27 octombrie 2005

Autoreferat

Adobe PDF document0.23 Mb / în română

Cuvinte Cheie

boala Parkinson, parkinsonism vascular, tulburări motorii, tulburări vegetative, cardiovascular, gasctrointestinal, urinar, sexual, sudorativ, probe vegetative cardiovasculare, paternul de respiraţie, tulburări neuropsihice, l-dopa, bromocriptin

Adnotare

Studiul dat este bazat pe cercetarea unui lot de 70 pacienţi cu manifestări extrapiramidale de tip parkinsonian (60 pacienţi cu boala Parkinson (BP), 10 pacienţi cu parkinsonism vascular (PV) şi 20 persoane sănătoase (lotul martor). Cercetarea clinico-neurologică a scos in evidenta faptul că, tulburările vegetative clinice sunt manifestarea ambelor forme de parkinsonism, însă, examenul testării vegetative cardiovasculare (proba cu respiraţie lentă profundă, proba ortostatică activă 30/15, proba Valsalva, proba ortostatică, proba efortului fizic izometric) a scos în evidenţă tulburări vegetative cardiovasculare pronunţate doar la pacienţii cu boala Parkinson.

Tulburările vegetative clinice au fost depistate la nivelul tuturor sistemelor, incluzând tulburări ale funcţiei cardiovasculare, gastrointestinale, urinare, sexuale, termoreglatoare. Analiza clinică şi testarea vegetativă cardiovasculară a permis evidenţierea particularităţilor formelor bazale ale BP: simptomatologie motorie lejeră, asigurarea bună a inervaţiei vegetative simpatice şi parasimpatice, conservarea funcţiilor cognitive şi afective pentru forma tremblantă şi simptomatologie motorie pronunţată, insuficienţă de asigurare vegetativă comună (simpatică şi parasimpatică), deficit cognitiv şi tulburări afective vădite pentru forma akinetico-rigidă. Studierea paternului de respiraţie la pacienţii cu boala Parkinson a demonstrat o frecvenţă respiratorie “rigidă” în cursul tuturor probelor de testare, realizând o hiperventilaţie voluntară prin sporirea valorii volumului curent, dar nu prin majorarea frecvenţei respiratorii. Fiind comparat cu lotul martor, volumul respirator în grupul pacienţilor cu BP a fost diminuat.

Implicaţiile sistemului nervos vegetativ parasimpatic în procesul patologic degenerativ au fost mai pronunţate comparativ cu cel simpatic la pacienţii cu boala Parkinson, sugerând dezintegrarea patogenetică la nivel intrasistemic.

Studierea tulburărilor vegetative periferice asociate cu tulburările paternului de respiraţie la pacienţii cu boala Parkinson a contribuit la stabilirea unei discrepanţe în afectarea tuturor funcţiilor vegetative profund afectate şi funcţia respiratorie uşor modificată, sugerând dezintegrarea patogenetică la nivel intersistemic.

Utilizarea tratamentului complex (L-dopa + Bromocriptină) cu acţiune asupra sistemelor dopaminergice şi adrenergice a influenţat pozitiv tulburările vegetative la pacienţii cu boala Parkinson.

Cuprins


CAPITOLUL I. Revista literaturii
  • 1.1. Viziuni moderne în aspect etiologic, fiziopatologic şi diagnostic în boala Parkinson (BP)
  • 1.2. Particularităţile aspectului motor şi “non-motor” (neuropsihic) al bolii Parkinson (BP)
  • 1.3. Tulburările vegetative – component important al manifestărilor “non-motorii” la pacienţii cu boala Parkinson
  • 1.4. Disfuncţia respiratorie – parametru integral al tulburărilor vegetative şi motorii la pacienţii cu boala Parkinson
  • 1.5. Relatări actuale despre conceptul de parkinsonism vascular (PV)
  • 1.6. Strategii terapeutice moderne ale tulburărilor vegetative în boala Parkinson (BP)

CAPITOLUL II. Material şi metode

CAPITOLUL III. Rezultatele cercetării clinice
  • 3.1. Caracteristica clinică generală a pacienţilor
  • 3.2. Paternul clinic motor la pacienţii din grupele cercetate
  • 3.2.1. Particularităţile clinice motorii ale pacienţilor cu boala Parkinson (BP) şi parkinsonism vascular (PV)
  • 3.2.2. Aspecte clinice motorii la pacienţii cu diferite forme ale bolii Parkinson (tremblantă, akinetico-rigidă şi mixtă)
  • 3.2.3. Spectrul de complicaţii motorii la pacienţii cu boala Parkinson
  • 3.3. Paternul clinic vegetativ la pacienţii din grupele cercetate
  • 3.3.1. Particularităţile clinice vegetative ale pacienţilor cu boala Parkinson şi parkinsonism vascular
  • 3.3.2. Profilul clinic vegetativ la pacienţii cu diferite forme ale bolii Parkinson (tremblantă, akinetico-rigidă şi mixtă)
  • 3.4. Aspecte neuropsihice la pacienţii din grupele cercetate
  • 3.4.1. Particularităţile neuropsihice la pacienţii cu boala Parkinson şi parkinsonism vascular
  • 3.4.2. Aspecte neuropsihice la pacienţii cu diferite forme ale bolii Parkinson
  • 3.5. Particularităţile clinico-evolutive ale bolii Parkinson familiale

CAPITOLUL IV. Rezultatele testării vegetative cardiovasculare la pacienţii din grupele cercetate
  • 4.1. Particularităţile testării vegetative cardiovasculare la pacienţii cu boala Parkinson şi parkinsonism vascular
  • 4.2. Rezultatele testării vegetative cardiovasculare la pacienţii cu diferite forme ale bolii Parkinson
  • 4.3. Particularităţile clinico - electrofiziologice specifice pentru parkinsonism vascular (PV)

CAPITOLUL V. Particularităţile parametrilor ventilatorii în grupele cercetate
  • 5.1. Caracteristica frecvenţei respiratorii FR a paternului de respiraţie la pacienţii cu boala Parkinson şi parkinsonism vascular
  • 5.2. Caracteristica indicilor de timp ai paternului de respiraţie
  • 5.3. Caracteristica indicilor de volum ai paternului de respiraţie
  • 5.4. Caracterizarea drive-lui respirator (DR) al paternului de respiraţie

CAPITOLUL VI. Influenţa tratamentului combinat (L-dopa + Agonişti dopaminergici) în tulburările vegetative la pacienţii cu boala Parkinson

CAPITOLUL VII. Discuţii şi interpretarea rezultatelor