Autor: |
Dorina Ţiple |
Gradul: | doctor în medicină | Specialitatea: | 14.00.13 - Neurologie |
Anul: | 2005 |
Conducător ştiinţific: |
Ion Moldovanu doctor habilitat, profesor universitar, Instituţia medico-sanitară publică Institutul de Neurologie si Neurochirurgie |
Consultant ştiinţific: |
Victor Vovc doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" |
Instituţia: |
|
CSS: |
|
|
|
Statut
Teza a fost susţinută pe 7 septembrie 2005 în CSS şi aprobată de CNAA pe 27 octombrie 2005
Autoreferat
– 0.23 Mb / în română
|
Cuvinte Cheie
boala Parkinson, parkinsonism vascular, tulburări motorii, tulburări vegetative, cardiovascular, gasctrointestinal, urinar, sexual, sudorativ, probe vegetative cardiovasculare, paternul de respiraţie, tulburări neuropsihice, l-dopa, bromocriptin
Adnotare
Studiul dat este bazat pe cercetarea unui lot de 70 pacienţi cu manifestări extrapiramidale de
tip parkinsonian (60 pacienţi cu boala Parkinson (BP), 10 pacienţi cu parkinsonism vascular (PV) şi
20 persoane sănătoase (lotul martor). Cercetarea clinico-neurologică a scos in evidenta faptul că,
tulburările vegetative clinice sunt manifestarea ambelor forme de parkinsonism, însă, examenul
testării vegetative cardiovasculare (proba cu respiraţie lentă profundă, proba ortostatică activă
30/15, proba Valsalva, proba ortostatică, proba efortului fizic izometric) a scos în evidenţă tulburări
vegetative cardiovasculare pronunţate doar la pacienţii cu boala Parkinson.
Tulburările vegetative clinice au fost depistate la nivelul tuturor sistemelor, incluzând
tulburări ale funcţiei cardiovasculare, gastrointestinale, urinare, sexuale, termoreglatoare. Analiza
clinică şi testarea vegetativă cardiovasculară a permis evidenţierea particularităţilor formelor bazale
ale BP: simptomatologie motorie lejeră, asigurarea bună a inervaţiei vegetative simpatice şi
parasimpatice, conservarea funcţiilor cognitive şi afective pentru forma tremblantă şi
simptomatologie motorie pronunţată, insuficienţă de asigurare vegetativă comună (simpatică şi
parasimpatică), deficit cognitiv şi tulburări afective vădite pentru forma akinetico-rigidă. Studierea
paternului de respiraţie la pacienţii cu boala Parkinson a demonstrat o frecvenţă respiratorie
“rigidă” în cursul tuturor probelor de testare, realizând o hiperventilaţie voluntară prin sporirea
valorii volumului curent, dar nu prin majorarea frecvenţei respiratorii. Fiind comparat cu lotul
martor, volumul respirator în grupul pacienţilor cu BP a fost diminuat.
Implicaţiile sistemului nervos vegetativ parasimpatic în procesul patologic degenerativ au
fost mai pronunţate comparativ cu cel simpatic la pacienţii cu boala Parkinson, sugerând
dezintegrarea patogenetică la nivel intrasistemic.
Studierea tulburărilor vegetative periferice asociate cu tulburările paternului de respiraţie la
pacienţii cu boala Parkinson a contribuit la stabilirea unei discrepanţe în afectarea tuturor funcţiilor
vegetative profund afectate şi funcţia respiratorie uşor modificată, sugerând dezintegrarea
patogenetică la nivel intersistemic.
Utilizarea tratamentului complex (L-dopa + Bromocriptină) cu acţiune asupra sistemelor
dopaminergice şi adrenergice a influenţat pozitiv tulburările vegetative la pacienţii cu boala
Parkinson.
Cuprins
CAPITOLUL I. Revista literaturii
- 1.1. Viziuni moderne în aspect etiologic, fiziopatologic şi diagnostic în boala Parkinson (BP)
- 1.2. Particularităţile aspectului motor şi “non-motor” (neuropsihic) al bolii Parkinson (BP)
- 1.3. Tulburările vegetative – component important al manifestărilor “non-motorii” la pacienţii cu boala Parkinson
- 1.4. Disfuncţia respiratorie – parametru integral al tulburărilor vegetative şi motorii la pacienţii cu boala Parkinson
- 1.5. Relatări actuale despre conceptul de parkinsonism vascular (PV)
- 1.6. Strategii terapeutice moderne ale tulburărilor vegetative în boala Parkinson (BP)
CAPITOLUL II. Material şi metode
CAPITOLUL III. Rezultatele cercetării clinice
- 3.1. Caracteristica clinică generală a pacienţilor
- 3.2. Paternul clinic motor la pacienţii din grupele cercetate
- 3.2.1. Particularităţile clinice motorii ale pacienţilor cu boala Parkinson (BP) şi parkinsonism vascular (PV)
- 3.2.2. Aspecte clinice motorii la pacienţii cu diferite forme ale bolii Parkinson (tremblantă, akinetico-rigidă şi mixtă)
- 3.2.3. Spectrul de complicaţii motorii la pacienţii cu boala Parkinson
- 3.3. Paternul clinic vegetativ la pacienţii din grupele cercetate
- 3.3.1. Particularităţile clinice vegetative ale pacienţilor cu boala Parkinson şi parkinsonism vascular
- 3.3.2. Profilul clinic vegetativ la pacienţii cu diferite forme ale bolii Parkinson (tremblantă, akinetico-rigidă şi mixtă)
- 3.4. Aspecte neuropsihice la pacienţii din grupele cercetate
- 3.4.1. Particularităţile neuropsihice la pacienţii cu boala Parkinson şi parkinsonism vascular
- 3.4.2. Aspecte neuropsihice la pacienţii cu diferite forme ale bolii Parkinson
- 3.5. Particularităţile clinico-evolutive ale bolii Parkinson familiale
CAPITOLUL IV. Rezultatele testării vegetative cardiovasculare la pacienţii din grupele cercetate
- 4.1. Particularităţile testării vegetative cardiovasculare la pacienţii cu boala Parkinson şi parkinsonism vascular
- 4.2. Rezultatele testării vegetative cardiovasculare la pacienţii cu diferite forme ale bolii Parkinson
- 4.3. Particularităţile clinico - electrofiziologice specifice pentru parkinsonism vascular (PV)
CAPITOLUL V. Particularităţile parametrilor ventilatorii în grupele cercetate
- 5.1. Caracteristica frecvenţei respiratorii FR a paternului de respiraţie la pacienţii cu boala Parkinson şi parkinsonism vascular
- 5.2. Caracteristica indicilor de timp ai paternului de respiraţie
- 5.3. Caracteristica indicilor de volum ai paternului de respiraţie
- 5.4. Caracterizarea drive-lui respirator (DR) al paternului de respiraţie
CAPITOLUL VI. Influenţa tratamentului combinat (L-dopa + Agonişti dopaminergici) în tulburările vegetative la pacienţii cu boala Parkinson
CAPITOLUL VII. Discuţii şi interpretarea rezultatelor